Relieful comunei Vulpeni

Subiectul articolului meu este... RELIEFUL COMUNEI VULPENI, JUDEȚUL OLT

Teritoriul comunei Vulpeni, din punct de vedere seismic se încadrează în zona cu intensitate macroseismică de gradul șase. Relieful Comunei Vulpeni este ușor vălurit. Altitudinea medie a reliefului este de 158 de metri. Așezarea geografică a comunei Vulpeni în sudul țării, pe valea râului Geamărtălui, afluent de dreapta al Oltețului, și pe valea râului Horezu, afluent de stânga al râului Geamărtălui la sudul Piemontului Getic (respectiv Platforma Oltețului) face ca formele caracteristice de relief să fie cele de dealuri joase cu platouri întinse și lunci. Dealurile ce închid la vest Valea Geamărtăluiului sunt dealuri cu înălțimi de peste 235 m, având spinări netede pe care locuitorii le folosesc la culturile agricole. Astfel, de la nord la sud, fragmentate de văi torențiale se înșiră Dealul Murgașu, Dealul Viilor, Dealul Draga și Dealul Pescărești, dealuri a căror altitudine scad ușor de la nord la sud. Datorită structurii torențiale a dealurilor formate în levantin, ele sunt constituite din depozite successive de pietrișuri, nisipuri și argile. Datorită acestei constituții geologice, ele au fost atacate de eroziunea torențială pe de o parte, dar și de alunecări de teren ce se întâlnesc pe unele pante mai accentuate. În satul Gropșani, cele mai însemnate dealuri sunt Dealul Gurgotei și Dealul Țestine, care mărginesc satul la sud și nord. Dealul Țestine este înconjurat de păduri ce aparțin Comunei Vulpeni pe laturile de nord, vest. În partea de est se învecinează cu terenurile și pădurea comunei Găvănești. În partea de sud se învecinează cu Dealul Mardale și pădurea Comunei Vulpeni. În partea de nord - est a satului Gropșani se află Dealul Mardale. Dealul Mardale se învecinează la nord cu Dealul Țestine, la sud cu satul Mardale, la est cu pădurea Comunei Vulpeni, la vest cu Comuna Dobrețu. Dealul Boului are înălțimea de 220 m și se întinde în partea de nord a satului Gropșani Față, despărțindu-l de satul Horezu din Comuna Dobrețu. Acest deal constituie cumpăna de ape între Geamărtălui și Horezu. Este atacat de eroziunea torențială care a tăiat adânc în sedimentele moi ale pământului. Dealul Boului se învecinează la nord cu pădurea Comunei Vulpeni, la sud cu satul Gropșani Față, la est cu Drumul lui Jerpel și la vest cu cătunul Sârca și pădurea Comunei Vulpeni. Bătrânii satului spun că denumirea acestui deal provine de la un bou mare care trăia singur în pădurile dese ce existau pe acest deal. Acest deal nu era cultivat fiind așezat sub pădure și servea pentru pășunat vitele. Dealul Piscului este așezat în partea de est a satului Gropșani Dos. Se învecinează la nord cu fânețea satului Gropșani Dos, la sud cu Dealul Strâmba, la est cu Comuna Găvănești și la vest cu satul Gropșani Dos. Acest deal este un deal scurt, cu o colină, despre care bătrânii spun că e din timpul potopului. Ei justificau această bătrânețe prin osemintele ce le găseau acolo ori de câte ori săpau acolo pentru a scoate pietriș. Dealurile Greierul, Strâmba, Vlăduleasa și Gurgota sunt așezate la sud de satul Gropșani Dos. Aceste dealuri sunt aproape paralele, cu direcția est-vest. Dealul Greierului se învecinează la est cu terenurile comunei Găvănești, la vest cu Dealul Vlăduleasa, la sud cu Dealul Strâmba, la nord cu valea Gropșani. Dealul Greierul cuprinde tarlaua Greierul și tarlaua Între Drumuri. Acest deal își poartă numele pe merit. Este un deal cu pământ sărac și plin de greieri ce vara te surzesc cu zumzetul lor. Dealul Strâmba se învecinează la nord cu Dealul Vlăduleasa, la sud cu județul Dolj, la est cu terenurile comunei Găvănești, la vest cu județul Dolj. Poartă această denumire fiindcă e un deal cu multe cotituri. Dealul Vlăduleasa se află la est de Valea Bisericii. Se învecinează la nord cu Valea Gurgotei, la sud cu Dealul Gorgota (tarlaua Islaz), la est cu Dealul Greierului și la vest cu Valea Bisericii. Din povestea bătrânilor reiese că aici a existat în trecut Hanul lui Vladu unde petreceau gropșenarii pe timpul când locuiau în Valea Bisericii și unde apoi haiducii puneau la cale spargerile și prădatul. De aici pornea drumul Craiovei, drum ce făcea hotarul între Comuna Gropșani și Ungureni. Dealul Gurgota se învecinează la nord cu satele Gropșani Dos și cătunele Alimănești și Popești, la sud cu Valea Gurgotei, la est cu Dealul Vlăduleasa și la vest cu Dealul Raioane. Dealul Gurgota este împărțit în mai multe tarlale: Dealul Viilor, Peret, Scorușu, Hotăroaia, Cireș, Islaz, Olga și Juvaru.Dealul Gurgota este străbătut de Valea Gurgotei, Valea Hotăroaia, Valea Lupoaia, Vâlceaua cu pruni, Valea Buduroi, Valea Cârțofia și Valea Bisericii. Valea Lupoaia în trecut era acoperită cu un crâng des unde lupoaicele își creșteau în tihnă puii, având ca hrană oi și miei din satul Alimănești. Vâlceaua cu pruni își are denumirea de la faptul că acolo erau plantate livezi cu pruni. Aceste livezi cu pruni aparțineau moșnenilor Mehmețești și Dănești. După 1989 acești pruni au fost tăiați de locuitorii din Gropșani. Numele de Valea Buduroi a fost dat de localnici pentru faptul că acolo era o fântână cu buduroi de lemn. Denumirea de Valea Bisericii a fost dată de localnici pentru că acolo era o biserică mică de lemn. Ruinele bisericii au dăinuit mult timp până s-au pierdut în negurimea timpurilor. Aici s-au așezat pentru prima dată gropșenarii. În acea vale împădurită în trecut a existat și un sat, cu biserica lor, fântâni și cișmele care a fost devastat de turci. Turcii au năvălit într-o duminică când satul era la horă. De spaimă, văzând cum turcii retează capetele nevinovate au sărit în fântâni. Spaima aceasta i-a făcut să-și caute loc ascuns, unde să fie mai adăpostiți, unde să poată lupta și s-au așezat în locul ce-l au astăzi, acoperit atunci cu păduri. În graba de a fugi mai iute au ascuns și comorile ce le aveau, de unde se deduce numele de Gropșani de la groapa cu bani. La nord de Valea Gurgotei se află tarlalele Gurgota, Dealul Viilor și Peret. Dealul Peret este cuprins între Valea Vișinei și Valea Lăloaiei. Numele de Dealul Viilor provine de la faptul că aici erau viile românești. Denumirea de Peret provine de la perii pădureți ce existau în acest loc. Atribuirea numelui de Valea Vișinei este luată de la moșnenii Vișineanu ce dețineau în trecut pământ aici. Această vale era acoperită cu cireși sălbatici cu cireșe negre și amare și vișini săbatici ce făceau vișine amare de îți argăseau gura ca porumbele spuneau bătrânii satului. La sud de Valea Gurgotei se află tarlalele: Scorușu, Hotăroaia, Cireș, Islaz, Olga și Juvaru. Valea Buduroi desparte tarlaua Cireș de tarlaua Hotăroaia. Pe Dealul Hotăroaiei în trecut era renumita fântână a lui Moș Filip, singura din aceste părți unde omul și vitele se adăpau în arșița lui iulie. Valea Bisericii desparte Dealul Gurgota (tarlaua Scorușu) de Dealul Vlăduleasa. Apelativul de Olga a fost dat în amintirea doamnei general Olga Popescu ce deținea terenuri în această zonă. Olga, era o doamna elegantă ce purta o pălărie mare și mergea cu șareta. Despre ea se spune că a fost căsătorită cu un general. Pentru administrarea terenurile avea angajat un argat. Singura pădure particulară din Comuna Gropșani era deținută de doamna general Olga Popescu. Aceasta se întindea pe coasta dealului Mierla, pe o suprafață de 40-50 ha, un fel de stufăriș și mărăcinișuri.Pe Valea Gurgotei în trecut a fost construită o fântână cu cuitură pentru oamenii care munceau pământurile în zonele din împrejurimi. Aici oamenii își adăpau animalele și își luau apa de băut. Locului i s-a dat denumirea de La Ciutură. Pe Valea Gurgotei după anul 2010 s-a construit o fântână de către Consiliul Local Vulpeni. La sud - vest de Valea Gurgotei se află Pădurea Mierlei sau Cârțofiei. Acesata este delimitată la vest de tarlaua Juvaru și sud – est de tarlaua Olga. Pădurea Mierlei era denumită astfel pentru că aici se găseau mierle, păsări negre ce încântau locuitorii cu cântecul lor de noapte. Se povestește că această pădure era străbătută de o potecă. Noaptea, umbra copacilor și tufelor o întuneca de-a binelea, lăsând numai o dâră albicioasă. Mergând pe ea, noaptea, datorită împrejurărilor de forță majoră, simți un fior cand auzi mierla cântând din când în când aruncând și silaba sa sinistră ,,stoi”. Tot în pădurea Mierlei își găseau adăpost și borfașii și te puteai aștepta la un control inopinat. În trecut, iarna, în Pădurea Mierlei (Cârțofia) își găseau adăpostul și haite de lupi. Bătrânii satului spuneau că atunci când urla lupul în Cârțofie urma o noapte foarte geroasă. Odinioară, mai tot satul Gropșani era împădurit însă defrișările făcute odată cu împroprietăririle din 1864 și 1922, n-au mai lăsat din vestitele și frumoasele păduri, decât cele de pe dealurile Boul și Țestine. În vecinătatea cătunului Soțani se află Dealul Raioane. Acesta se învecinează la nord cu cătunul Soțani, la sud cu Valea Gurgotei, la est cu Dealul Gurgotei și Valea Lăloaia, la vest cu Dealul Cotorbești și Valea de Cruce. Valea Lăloaiei poartă denumirea de la al său stăpânitor moșnean din trecut, Lăloianu. Valea de Cruce poartă această denumire după forma sa ca o cruce și de la faptul că în vechime se obișnuia să se pună la un drum ce trece prin locul acela cruci pentru cei ce au murit din nenorocire în călătorie. În continuarea satului Cotorbești se află Dealul Poiana Lungă, Dealul Cotorbești, Dealul Vălceaua Mică și Dealul Magazii. Dealul Poiana Lungă se învecinează la nord cu satul Cotorbești, la sud cu Dealul Magazii, la est cu Dealul Cotorbești, la vest cu Dealul Plută. Dealul Cotorbești se învecinează la nord cu cătunul Soțani, la sud cu Dealul Magazii, la est cu Dealul Raioane și la Vest cu Dealul Poiana Lungă. Dealul Cotorbești cuprinde următoarele tarlale: Cotorbești și Gurgota. Dealul Vălceaua Mică se învecinează la nord cu Delul Cotorbești cu tarlaua Gurgota, la sud cu Dealul Magazii, la est Valea Gurgotei și la vest cu Dealul Poiana Lungă. Dealul Magazii se învecinează la nord cu Dealul Cotorbești, la sud cu județul Dolj, la est cu Dealul Gurgotei și la vest cu Dealul Dud. În continuarea satului Valea Satului cele mai importante dealuri sunt: Dealul Plută, Dealul Părul Enii, Dealul Comarnica, Dealul Veta Popii, Dealul Budă, Dealul Vârtop. Dealul Plută se învecinează la nord cu satul Valea Satului, la sud și est cu Dealul Poiana Lungă și la vest cu Dealul Părul Enii. Acest deal este traversat de Valea Duțești, Valea Plută, Valea lui Diță. Valea Plută este numită astfel după copacul Plută, un copac secular care a fost distrus de trăsnet după 1990 și ulterior a fost tăit de propietarul terenului. Dealul Părul Enii cuprinde tarlalele Seimeanu, Părul Enii și Dud. Acesta se învecinează în nord cu satul Valea Satului, în sud cu Dealul Veta Popii, în est cu Dealul Plută și Dealul Poiana Lungă și în vest cu Dealul Comarnica. Este traversată de Valea Vălceaua Măriei. Dealul Comarnica se învecinează la nord cu satul Valea Satului la sud cu Dealul Părul Enii (tarlaua Dud),la est cu Dealul Părul Enii (tarlaua Seimeanu) și la vest cu județul Dolj, comuna Mischii. Dealul Veta Popii se învecinează la nord cu Dealul Părul Enii (tarlaua Dud), în sud cu Dealul Vârtop, în vest cu județul Dolj și în est cu Dealul Budă. Dealul Veta Popii cuprinde tarlaua Veta Popii și tarlaua Loturi. Dealul Budă se învecinează la nord cu Dealul Magazii, la sud cu Dealul Vârtop, la est cu județul Dolj și la vest cu Dealul Veta Popii. Dealul Vârtop se învecinează la nord cu Dealul Budă și Dealul Veta Popii și la sud, est și vest cu județul Dolj. Este format din două tarlale: tarlaua Boldul Vârtopului și Ochea. La nord de Dealul Vârtop se află Valea Cerului. Valea Cerului poartă această denumire datorită poziției sale. În trecut carul nu se putea întrebuința ușor pe această vale și chiar dacă era dus nou nu puteai pleca cu el întreg. La vest de Dealul Vârtop se află copacul Ciutac, punct strategic pe harta județului Dolj. În trecut acest copac ce datează de câteva sute de ani se afla pe teritoriul Comunei Vulpeni. În prezent acest copac se află pe teritoriul Comunei Mischii. Despre acest copac batrânii satului povestesc că un om a încercat să îl taie, însă din acest copac au sărit flăcări. Speriat și rușinat de fapta sa, acesta a fugit. De atunci nimeni nu îndrăznește să îi mai facă vreun rău. În jurul satului Tabaci se află dealurile Draga, Ogrăzi și Dealul Viilor. Dealul Draga se află la sud de satul Tabaci, iar dealurile Ogrăzi și Dealul Viilor în partea de vest. Dealul Draga se învecinează în nord cu satul Tabaci, la sud și est cu satul Valea Satului, la vest cu județul Dolj. Este traversat de Valea Târșorului, Valea Nucu și Valea Leurda. Dealul Ogrăzi se află amplasat între Valea Leurda la sud și Valea Ogrăzi la nord. Se învecinează la nord cu Dealul Viilor, la sud cu comuna Mischii, județul Dolj, la est cu cele două văi Leurda și Ogrăzi care se unesc și se varsă mai departe în Geamărtălui, la vest cu terenurile comunei Mischii, județul Dolj. Dealul Viilor se învecinează la nord cu Valea Geamărtăluiului, la sud cu Valea Ogrăzi, la est cu satul Tabaci și la vest cu județul Dolj. Înainte de 1989 Dealul Viilor era plantat cu pomi fructiferi. Pe versantul dinspre nord erau plantație de meri în suprafață de 25 ha, iar pe platou era o plantație de pruni în suprafață de 10 ha. Pe versantul de sud era izlaz comunal. În apropierea satului Prisaca se află Dealul Rogojina și Dealul Gana. Dealul Rogojina se învecinează la nord cu terenurile comunei Dobrețu, la sud cu satul Prisaca, la est cu pădurea Comunei Vulpeni și la vest cu DC 583. Dealul Gana se învecinează la nord cu terenurile comunei Dobrețu, la sud cu văile Dilia și Gana, la est cu DC 583 și la vest cu pădurea comunei Murgași, județul Dolj. Valea Dilia desparte Dealul Gana în două tarlale: tarlaua Plantație și tarlaua Peste Gana. Înainte de 1989, pe versantul de nord al Văii Gana existau plantații de nuci, iar pe vesantul de sud al Văii Gana erau plantații de meri (2 ha), cireși (2 ha), vișini (2 ha) și caiși (2 ha). Pe versantul de sud al Văii Dilia înainte de 1989 erau terase cu plantații de nuci. În jurul satului Plopșorelu se află Dealul Băzgărăi. Dealul Băzgărăi se învecinează la nord cu Pădurea Gana, la sud cu satul Plopșorelu, la est cu Valea Plopului și la vest cu pădurea comunei Murgași. Dealul Băzgărăi cuprinde tarlalele: Jumătăți, Băzgărăi, Mancovița și este străbătut de Valea Plopului și Valea Mancoviței. În apropiere de satele Vulpeni și Pescărești se află Dealul Sârboaica. Dealul Sârboaica se învecinează la nord și la vest cu pădurea comunei Vulpeni, la sud satul Vulpeni, la est cu satul Pescărești. Dealul Sârboaica cuprinde următoarele tarlale: La Luncă, Bărăscu, Sârboaica. Este traversat de Valea lui Matei. Dealul Sârboaica este străbătut prin pădure de Drumul lui Filip ce leagă Comuna Vulpeni, satul Pescărești de Comuna Dobrețu, satul Horezu. Dealul Sârca se află la nord de cătunul Risipiți ce face parte din satul Pescărești. Dealul Sârca se învecinează la nord cu pădurea Comunei Vulpeni, la sud cu Valea Geamărtălui, la est cu cătunul Sârca și la vest cu pădurea Comunei Vulpeni. Acest deal poartă denumirea de la moșnenii Sărceni. Luncile sunt zone umede sub formă de șes aflate, de obicei, de-a lungul unei ape curgătoare. Pe teritoriul comunei Vulpeni trece râul Geamărtălui, acesta formând o luncă de-a lungul satelor Prisaca, Tabaci, Vulpeni, Pescărești și Gropșani. Această luncă poartă diferite denumiri în funcție de satul pe unde trece: Balta lui Buză (satul Prisaca), Lunca Pescărești (satul Pescărești), Lunca Gropșani (satul Gropșani).