Republica Venețiană

Republica Venețiană (în italiană Repubblica di Venezia, în venețiană Republica Veneta sau República de Venesia) a fost un stat cu capitala la Veneția, în nord-estul Italiei. Formațiunea statală a existat timp de un mileniu, din secolul al șaptelea până la 1797. Denumirea oficială a fost „Serenissima Repubblica di Venezia” („Republica cea mai liniștită de la Veneția”, în venetă „Serenìsima Republica Veneta” sau „República de Venesia”) și a fost adesea menționată ca La Serenissima, cu referire la titlul său ca cea mai liniștită dintre republici.

Republica Veneția

Veneția

Republica Venețiană

Serenìsima Repùblica Vèneta

←

697 d.Hr. – 1797

→


Drapel	Stemă

Imn național

Juditha triumphans

Expansiunea venețiană în Europa

Limbă

Guvernare

Doge

- 697-717

Paolo Lucio Anafesto (primul)

- 1789-97

Ludovico Manin (ultimul)

Legislativ

Great Council of Venice[*]

Istorie

Fondare

697 d.Hr.

Tratatul de la Campo Formio

1797

Economie

Monedă

Lira venețiană

Republica Venețiană a practicat comerțul, susținut de intervenții politice și militare. În jurul anului 1500 coloniile venețiene se întindeau în special în spațiul estic al Mării Mediterane („levante”), până la Marea Neagră. În orașele dunărene San Giorgio (Giurgiu) și Barilla (Brăila) au existat colonii comerciale venețiene. Insulele Creta și Cipru au fost timp de sute de ani (sec. XIII-sec. XVI) posesiuni venețiene.

Istorie

Ascensiunea politică a Veneției a început sub dogele Pietro al II-lea Orseolo, decedat în anul 1009. Relațiile cu Imperiul Bizantin s-au deteriorat în secolul al XII-lea, în timpul împăratului Ioan al II-lea Comnenul și dogelui Domenico Michiel. În anul 1182 a avut loc masacrul asupra latinilor din Constantinopol, căruia i-a căzut victimă întreaga colonie venețiană din Constantinopol, fapt care a dus la agravarea resentimentelor antibizantine.

Note

Vezi și

Galerie

Posesiuni și colonii venețiene în jurul anului 1500