Rezerva generală a aviației

Rezerva generală a aviației a fost prima unitate industrială de profil aeronautic din România. A fost înființată în timpul primului război mondial și a făcut parte din Direcția aeronautică a Marelui cartier general al armatei române. A funcționat între 27 septembrie 1916 și 1 iulie 1920, la Iași (cea mai mare parte a existenței ei) și București. În cadrul Rezervei generale a aviției s-au executat lucrări de întreținere, reparare și montare de avioane și motoare de avion.

Istoric

Ca urmare a evenimentelor de pe frontul românesc al primului război mondial, la 27 septembrie 1916, au fost evacuate la Iași atelierele pentru reparații de avioane și motoare de la Cotroceni și Băneasa.^[1] Astfel, a luat naștere Rezerva generală a aviației, cu baza materială formată atât din materialele evacuate de la Cotroceni și Băneasa, cât și cu scule și mașini-unelte rechiziționate.^[2] În primăvara anului 1917, organizarea aviației militare românești includea și Rezerva generală a aviației, ca fiind subordonată Direcției aeronautice.^[3] La conducerea Rezervei generale a aviație s-au aflat inginer Constantin Silișteanu și sublocotenent Petre Macavei.^[4]

Activitatea desfășurată la Rezerva generală a aviației a cuprins întreținerea, repararea și revizuirea avioanelor de luptă și antrenament.^[5] La sosirea misiunii militare franceze condusă de generalul Berthelot, s-a adăugat și activitatea de montare a avioanelor venite din Franța, astfel că la atelierele Rezervei generale a aviației s-au montat și reparat în total 242 de avioane și 545 de motoare de avion.^[6]

Activitatea Rezervei generale a aviației s-a desfășurat la Iași până în luna noiembrie a anului 1919, când materialele și majoritatea personalului au fost transferate la București. Mai apoi, la 1 iulie 1920, denumirea fabricii bucureștene a fost schimbată în Arsenalul aeronautic.^[7]

Note

^ Balotescu. „Cronologie”. Istoria.. pp. p. 585. 1916, 27 septembrie. Școlile de pilotaj din București sînt unificate și evacuate la Bîrlad, ulterior la Botoșani și Odessa, iar atelierele de reparații avioane și motoare de la Cotroceni și Băneasa, la Iași.
^ Balotescu. „Aviația militară română în timpul primului război mondial”. Istoria.. pp. p. 104. Dotarea escadrilelor cu aparate noi s-a făcut pe măsura sosirii acestora și montării lor la Iași în atelierele Rezervei generale a aviaței, unitate nou înființată, cu materialele avacuate de la Cotroceni și Băneasa și completate cu scule și mașini-unelte rechiziționate.
^ Balotescu. „Aviația militară română în timpul primului război mondial”. Istoria.. pp. p. 116.
^ Balotescu. „Aviația militară română în timpul primului război mondial”. Istoria.. pp. p. 105. La dotarea unităților de aviație în iarna anului 1916 și primăvara anului 1917, o contribuție deosebită au adus atelierele Rezervei generale a aviației din Iași, conduse de ing. Constantin Silișteanu și sublocotenent Petre Macavei (fig. 84), ajutați de un grup de meseriași foarte bine pregătiți.
^ Balotescu. „Proiectanți, constructori și industria aeronautică în perioada 1920–1944”. Istoria.. pp. p. 206. Încă din timpul războiului s-au montat, revizuit și reparat sute de avioane de luptă și antrenament în atelierele Rezervei generale a aviației de la Iași.
^ Balotescu. „Aviația militară română în timpul primului război mondial”. Istoria.. pp. p. 125. Pentru asigurarea unităților de aviație cu avioanele necesare executării misiunilor, personalul atelierelor de la Iași denumire „Rezerva generală a aviației” a muncit neobosit pentru montarea la timp a aparatelor venite din Franța sau pentru repararea celor avariate pe timpul luptelor. În total au fost montate și reparate 242 avioane, 545 de motoare și s-au executat numeroase lucrări pentru nevoile frontului.
^ Balotescu. „Proiectanți, constructori și industria aeronautică în perioada 1920–1944”. Istoria.. pp. p. 207. În primii ani postbelici a fost înființată la București o fabrică cu profil aeronautic, ca urmare a transferării materialelor și majorității personalului Rezervei generale a aeronauticii de la Iași, în noiembrie 1919. La data de 1 iulie 1920, fabrica primește denumirea de Arsenalul aeronautic.

Bibliografie

Balotescu, Nicolae; et al. (1984). Istoria aviației române. București: Editura Științifică și Enciclopedică.

Portal România în Primul Război Mondial

Portal Primul Război Mondial

[istoria-a-1] Balotescu. „Cronologie”. Istoria.. pp. p. 585. 1916, 27 septembrie. Școlile de pilotaj din București sînt unificate și evacuate la Bîrlad, ulterior la Botoșani și Odessa, iar atelierele de reparații avioane și motoare de la Cotroceni și Băneasa, la Iași.

[istoria-b-2] Balotescu. „Aviația militară română în timpul primului război mondial”. Istoria.. pp. p. 104. Dotarea escadrilelor cu aparate noi s-a făcut pe măsura sosirii acestora și montării lor la Iași în atelierele Rezervei generale a aviaței, unitate nou înființată, cu materialele avacuate de la Cotroceni și Băneasa și completate cu scule și mașini-unelte rechiziționate.

[istoria-c-3] Balotescu. „Aviația militară română în timpul primului război mondial”. Istoria.. pp. p. 116.

[istoria-d-4] Balotescu. „Aviația militară română în timpul primului război mondial”. Istoria.. pp. p. 105. La dotarea unităților de aviație în iarna anului 1916 și primăvara anului 1917, o contribuție deosebită au adus atelierele Rezervei generale a aviației din Iași, conduse de ing. Constantin Silișteanu și sublocotenent Petre Macavei (fig. 84), ajutați de un grup de meseriași foarte bine pregătiți.

[istoria-e-5] Balotescu. „Proiectanți, constructori și industria aeronautică în perioada 1920–1944”. Istoria.. pp. p. 206. Încă din timpul războiului s-au montat, revizuit și reparat sute de avioane de luptă și antrenament în atelierele Rezervei generale a aviației de la Iași.

[istoria-f-6] Balotescu. „Aviația militară română în timpul primului război mondial”. Istoria.. pp. p. 125. Pentru asigurarea unităților de aviație cu avioanele necesare executării misiunilor, personalul atelierelor de la Iași denumire „Rezerva generală a aviației” a muncit neobosit pentru montarea la timp a aparatelor venite din Franța sau pentru repararea celor avariate pe timpul luptelor. În total au fost montate și reparate 242 avioane, 545 de motoare și s-au executat numeroase lucrări pentru nevoile frontului.

[istoria-g-7] Balotescu. „Proiectanți, constructori și industria aeronautică în perioada 1920–1944”. Istoria.. pp. p. 207. În primii ani postbelici a fost înființată la București o fabrică cu profil aeronautic, ca urmare a transferării materialelor și majorității personalului Rezervei generale a aeronauticii de la Iași, în noiembrie 1919. La data de 1 iulie 1920, fabrica primește denumirea de Arsenalul aeronautic.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]