Rhyticeros narcondami
Rhyticeros narcondami este o specie de pasăre rinocer din familia Bucerotidae. Este endemică pe insula indiană Narcondam din arhipelagul Andaman. Masculii și femelele au penaj distinct. Această pasăre rinocer are cea mai mică arie de răspândire dintre toate speciile de păsări rinocer asiatice.
Descriere
modificare
Această specie este o pasăre rinocer mică, lungă de doar 66 cm.[7] Penajul diferă între sexe. Masculul are capul și gâtul rufescente, corpul negru și părțile superioare lucioase verzui. Femelele sunt complet negre. Au un petec alb-albăstrui pe gât, iar coada este albă la ambele sexe. Ambele sexe au ciocul cu câteva falduri pe partea superioară a bazei mandibulei superioare. Pielea din jurul ochiului este albăstruie. Irisul masculului este roșu-portocaliu, în timp ce la femelă este maro-măsliniu cu un inel galben pal. Ciocul este ceros, iar faldurile de pe cască sunt maronii. Ciocul este roz spre bază. Picioarele sunt negre, iar talpa este galbenă.[7][8]
Taxonomie
modificareSpecia a fost descrisă de Allan Octavian Hume(d) în 1873.[9] Este plasată în genul Rhyticeros, care este întâlnit numai în Asia. Dovezile moleculare sugerează că păsările rinocer își au originea în Africa.[10] Specii strâns înrudite includ Rhyticeros undulatus(d) și Rhyticeros plicatus.[10][11]
Comportament
modificareVocalizări
modificareAdulții cântă ka-ka-ka în zbor și ko ... kokoko..ko..kok.. kok.. la cuib. Pui din cuib produc slab sunete ciu.[12][13]
Dietă și ecologie
modificareSpecia este predominant frugivoră. Pe baza semințelor de sub copacii în care cuibăresc, au fost identificate următoarele specii de arbori alimentari:[13] Anamirta cocculus(d), Capparis sepiaria(d), C. tenera var. latifolia, Garuga pinnata(d), Amoora rohituka, Terminalia catappa(d) și Ixora brunniscens. Nouă specii de fructe au fost înregistrate în dieta lor într-un studiu ulterior:[12] Caryota mitis(d), Myristica andamanica(d), Artocarpus chaplasha, Dillenia indica, Sideroxylon longipetiolatum, Syzygium cumini(d), Ficus scandens(d), Ficus glomerata(d) și Ficus sp. Ca și alte păsări rinocer, consumă și nevertebrate și, ocazional, se hrănesc cu reptile mici.[14] Atacă uneori vulturii de mare cu burtă albă care zboară prea aproape.[12][13] Fiind predominant mâncătoare de fructe, păsările rinocer joacă un rol important în împrăștierea semințelor de smochine și altor specii de plante.[15][16] Smochinele sunt importante în ecologia multor alte specii de păsări rinocer insulare și reprezintă un factor major care determină modelele de distribuție a păsărilor în păduri.[17]
Reproducere
modificarePerioada de împerechere se întinde cel puțin din februarie până în aprilie. Speciile cuibăresc în găuri pe trunchiuri sau ramuri rupte ale copacilor mari. Femela rămâne ascunsă în cavitatea cuibului pe durata depunerii ouălor și a creșterii puilor. În această perioadă, femela își pierde penele de zbor și, prin urmare, nu poate zbura.[14] Masculul aduce hrană pentru femelă și pui.[18] În general, doi pui sunt crescuți de o pereche. Păsările ajung la maturitate sexuală la peste patru ani și reprezintă 46–53 % din populație.[14]
Specia a fost ținută în captivitate, dar nu a fost înmulțită cu succes. În 1972, S. A. Hussain(d) a vizitat insula Narcondam și a capturat două păsări rinocer adulte și puii lor. Cei doi pui au fost duși la Mumbai după ce masculul a murit în timpul călătoriei și femela a scăpat în Madras, fără a mai fi găsită. Puii au crescut și au trăit aproximativ 6 ani, dar odată cu vârsta, femela a arătat o agresivitate crescândă față de fratele mascul, rănindu-l în cele din urmă atât de rău încât acesta a murit.[13]
Habitat și răspândire
modificare
Pasărea este rezidentă în pădurea mixtă destul de deschisă, care se întinde pe cea mai mare parte a insulei de la nivelul mării până la aproximativ 700 m. Cu toate acestea, cele mai multe cuiburi se găsesc sub 200 m. Pentru cuibărit și adăpostire, pasărea preferă pădurea matură virgină, în care găsește copaci mari.[14] Copacii de cuibărit preferați sunt specii de Sideroxylon(d) și Sterculia(d).[13][19]
Întreaga populație (estimată la aproximativ 200 de păsări în 1905[20] și 1984) este limitată la doar insula Narcondam din lanțul insular Andaman. Insula este acoperită de păduri și se ridică la o înălțime de aproximativ 700 m deasupra nivelului mării. Este în mare parte lipsită de prezența umană.[21] Insula este adesea lovită de furtuni ciclonice în Golful Bengal. În 2000, a fost făcută o estimare de 434 de păsări, cu o densitate de 54[22] la 72 de păsări pe kilometru pătrat pe insulă, care are o suprafață de aproximativ 6,8 kilometri pătrați.[12] A fost estimată o densitate a cuiburilor de 2,8 perechi pe kilometru pătrat.[23]
Stare de conservare
modificareO oarecare prezență umană pe insulă a fost observată recent, iar din 2009 specia are o stare de conservare ca vulnerabilă.[24]
Insula Narcondam a fost în trecut în mare parte nepopulată. Caprele au fost introduse de mai multe ori pe insulă în trecut, iar o vizită în 1991 a dezvăluit că caprele sălbatice au proliferat în jurul unui vechi avanpost al Poliției. În 2011, a existat o propunere a pazei de coastă indiene de a ridica o stație radar și o stație de generare a energiei pe bază de motorină pentru aceasta pe insulă. Acest plan nu a fost aprobat din cauza amenințărilor legate de creșterea activității umane și a perturbării și a amenințării unei serii de specii insulare endemice, inclusiv păsările rinocer. Planul a fost în cele din urmă anulat de Ministerul Mediului și Pădurilor în 2012.[18][25] Cu toate acestea, în urma activității de monitorizare chineze din Insula Coco din Myanmar, aprobarea pentru stația radio a fost acordată în iunie 2014.[26]
Note
modificare- ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2021.3[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ Clements Checklist of Birds of the World[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ HBW and BirdLife Taxonomic Checklist v6[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ IOC World Bird List Version 7.3[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ HBW and BirdLife Taxonomic Checklist v2[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ IOC World Bird List Version 8.1[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Ali, S; SD Ripley (). Handbook of the birds of India and Pakistan. Volume 4 (ed. 2nd). Oxford University Press. p. 139.
- ^ Cory, CP (). „Some further notes on the Narcondam Hornbill Rhytidoceros narcondami”. Journal of the Bombay Natural History Society. 14 (2): 372.
- ^ Hume AO (). „Novelties”. Stray Feathers. 1: 411.
- ^ a b Gonzalez, Juan-Carlos T.; Sheldon, Ben C.; Collar, Nigel J.; Tobias, Joseph A. (). „A comprehensive molecular phylogeny for the hornbills (Aves: Bucerotidae)”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 67 (2): 468–483. doi:10.1016/j.ympev.2013.02.012. PMID 23438388.
- ^ Kumar, A.; Riba, B. (). „Assessment of effectiveness of conservation action adopted for hornbill species in Arunachal Pradesh, India: The great indian hornbill (Buceros bicornis)” (PDF). International Journal of Conservation Science. 6 (1): 125–134.
- ^ a b c d Yahya, H. S. A.; Zarri, A. A. (). „Status, ecology and behaviour of Narcondam Hornbill (Aceros narcondami) in Narcondam Island, Andaman and Nicobar Islands, India”. Journal of the Bombay Natural History Society. 99 (3): 434–445.
- ^ a b c d e Hussain, SA (). „Some aspects of the biology and ecology of Narcondam Hornbill (Rhyticeros narcondami)”. Journal of the Bombay Natural History Society. 81 (1): 1–18.
- ^ a b c d Vijayan, L (). „Conservation of birds of the Andaman & Nicobar Islands”. Indian Birds. 5 (4): 103–107.
- ^ Naniwadekar, Rohit; Mishra, Charudutt; Datta, Aparajita (). „Fruit resource tracking by hornbill species at multiple scales in a tropical forest in India”. Journal of Tropical Ecology. 31 (06): 477–490. doi:10.1017/S0266467415000449.
- ^ Yahya, H.S.A. (). „Ecology and conservation of the Narcondam hornbill, Aceros narcondami, in Andaman and Nicobar Islands”. Ecology of Faunal Communities on the Andaman and Nicobar Islands. Springer-Verlag. pp. 263–272. doi:10.1007/978-3-642-28335-2_17.
- ^ Sitompul, Arnold F.; Kinnaird, Margaret F.; O'Brien, Timothy G. (). „Size matters: the effects of forest fragmentation and resource availability on the endemic Sumba Hornbill Aceros everetti”. Bird Conservation International. 14 (S1): S23–S37. doi:10.1017/S0959270905000201.
- ^ a b Raman, T. R. Shankar; Mudappa, Divya; Khan, Tasneem; Mistry, Umeed; Saxena, Ajai; Varma, Kalyan; Ekka, Naveen; Lenin, Janaki; Whitaker, Romulus (). „An expedition to Narcondam: observations of marine and terrestrial fauna including the island-endemic hornbill” (PDF). Current Science. 105 (3): 346–350.
- ^ Blanford, WT (). The Fauna of British India, Including Ceylon and Burma. Birds. Volume 3. Taylor and Francis, London. p. 149.
- ^ Osmaston, BB (). „A visit to Narcondam”. Journal of the Bombay Natural History Society. 16 (4): 620–622.
- ^ St. John J H (). „Some notes on the Narcondam hornbill, Etc. (Rhytidoceros narcondami)”. Journal of the Bombay Natural History Society. 12: 212–214.
- ^ SACON. „Roosting ecology and diet of the Narcondam Hornbill Aceros narcondami at Narcondam Island Sanctuary, A & N Islands, India”. Annual Report 2002-2003. Salim Ali Centre for Ornithology and Natural History. pp. 11–12.
- ^ Datta, A; GS Rawat (). „Nest-site selection and nesting success of three hornbill species in Arunachal Pradesh, north-east India: Great Hornbill Buceros bicornis, Wreathed Hornbill Aceros undulatus and Oriental Pied Hornbill Anthracoceros albirostris”. Bird Conservation International. 14: S39–S52. doi:10.1017/S0959270905000213.
- ^ Hussain, SA (). „Some urgent considerations for the conservation of Narcondam Island”. Newsletter for Birdwatchers(d). 31 (5&6): 6.
- ^ „Permission for installation of Coastal surveillance RADAR and power supply source at Narcondam Island Sanctuary, Reg” (PDF). Ministry of Environment and Forests. . Accesat în .
- ^ „Green nod for radar station at Narcondam in Andamans - The Economic Times”. economictimes.indiatimes.com. Accesat în .