Wikipedia

Riccardo Calafiori

fotbalist italian
Riccardo Calafiori
Informații generale
Data nașterii (22 de ani)[1]
Locul nașterii Roma, Italia
Înălțime 190 cm
Post fundaș
Informații despre echipă
Echipa actuală  Bologna
Număr 33 Modificați la Wikidata
Cluburi de seniori* Modificați la Wikidata
Ani Club Ap (G)
2020-2022  Roma 10 (0)
2022 →  Genoa 3 (0)
2022-2023  Basel 26 (0)
2023-  Bologna 30 (2)
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
2017  Italia U15[*]​ 7 (0)
2017-2018  Italia U16[*]​ 9 (1)
2018  Italia U17[*]​ 3 (1)
2020  Italia U19[*]​ 2 (0)
2021-  Italia U21[*]​ 8 (0)
2024-  Italia 5 (0)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Riccardo Calafiori (n. 19 mai 2002, Roma, Italia) este un fotbalist italian care joacă ca fundaș la Bologna din Serie A și la echipa națională de fotbal a Italiei.

Cariera pe echipe

modificare

Roma

modificare

Produs de tineret al lui Roma, Calafiori a semnat primul său contract cu ei pe 16 iunie 2018. [2] Calafiori a suferit o accidentare la genunchi care aproape i-a pus capăt carierei pe 2 octombrie 2018. [3] Calafiori și-a făcut debutul profesionist cu Roma, precum și debutul în Serie A, într-o victorie cu 3-1 în deplasare împotriva lui Juventus pe 1 august 2020; în timpul meciului, a obținut un penalty, care a fost transformat cu succes de coechipierul Diego Perotti și a marcat și un gol cu o lovitură de la distanță în urma unui corner, care a fost însă anulat, deoarece mingea a ieșit anterior în afara terenului. [4] [5]

În sezonul următor, pe 3 decembrie 2020, Calafiori a fost adus de antrenorul Romei Paulo Fonseca ca înlocuitor al lui Leonardo Spinazzola [6] și a marcat primul său gol profesionist în victoria Romei pe teren propriu împotriva lui Young Boys în UEFA Europa League. [7]

Pe 14 ianuarie 2022, Calafiori s-a alăturat lui Genoa sub formă de împrumut. [8]

Basel

modificare

La 30 august 2022, Roma a anunțat că Calafiori s-a alăturat lui Basel într-o înțelegere permanentă. [9] Calafiori a semnat un contract pe 3 ani cu Basel. [10] S-a alăturat primei echipe pentru sezonul 2022-2023 sub antrenorul principal Alexander Frei. Calafiori și-a făcut debutul în liga națională pentru noul său club în deplasarea de la Cornaredo pe 9 octombrie 2022, când Basel a fost învins cu 1-0 de Lugano. [11]

Bologna

modificare

Pe 31 august 2023, Calafiori a revenit în Serie A și a semnat cu Bologna. [12] Sub antrenorul principal Thiago Motta, a fost schimbat pe un rol de fundaș central, unde a devenit unul dintre cei mai buni jucători din campionat. [13] Pe 20 mai 2024, a marcat primele goluri în Serie A înscriind de două ori într-o remiză 3–3 împotriva lui Juventus, Bologna primind trei goluri rapide după înlocuirea sa în minutul 75. [14] Pe tot parcursul sezonului, a ajutat Bologna să se califice în Liga Campionilor UEFA pentru prima dată din 1964–65, asigurând un loc în top-5 în Serie A. [15] [16]

Cariera internațională

modificare

Pe 3 septembrie 2021, Calafiori și-a făcut debutul cu echipa Sub-21 a Italiei, jucând ca înlocuitor în meciul de calificare împotriva Luxemburgului, pe care Italia l-a câștigat cu 3-0. [17]

Pe 23 mai 2024, a primit prima convocare oficială la echipa națională de seniori a Italiei, fiind inclus în lotul preliminar pentru UEFA Euro 2024 de către managerul Luciano Spalletti. [18] A debutat cu echipa de seniori pe 4 iunie, înlocuindu-l pe Federico Dimarco în minutul 85 al unei remize amicale 0-0 împotriva Turciei la Bologna. [19]

După ce a fost confirmat ulterior în lotul final pentru UEFA Euro 2024, [20] Calafiori și-a făcut debutul competitiv pe 15 iunie, începând cu o victorie cu 2-1 asupra Albaniei în faza grupelor; [21] [22] la 22 de ani și 27 de zile, a devenit al doilea cel mai tânăr italian care a jucat la un Campionat European, doar în urma lui Paolo Maldini. [23] A marcat un autogol în înfrângerea Italiei cu 1-0 în fața Spaniei în al doilea meci. [24] În ultimul lor meci din faza grupelor împotriva Croației, a asistat la egalarea lui Mattia Zaccagni în timpul prelungirilor într-un egal, 1–1, care a trimis Italia în optimile de finală, obținând un loc al doilea în grupă. [25] Cu toate acestea, a primit și o avertizare în timpul meciului, care l-a exclus din meciul din optimile de finală al Italiei. [26]

Palmares

modificare

Individual

Note

modificare
  1. ^ Riccardo Calafiori, FBref 
  2. ^ „Chi è Riccardo Calafiori, il baby-Kolarov della Roma blindato da Monchi”. Calcio Fanpage⁠(d) (în italiană). Accesat în . 
  3. ^ „POTENZA, RAPIDITA' E FISICITA': RICCARDO CALAFIORI, IL BABY TALENTO DELLA ROMA”. . 
  4. ^ „Juventus vs. Roma - 1 August 2020 - Soccerway”. us.soccerway.com. 
  5. ^ Baldini, Sergio (). „Juve-Roma 1-3: Higuain non basta, ora testa alla Champions”. www.tuttosport.com (în Italian). Accesat în . 
  6. ^ Manfredi, Jacopo (). „Europa League, Roma-Young Boys 3–1: Mayoral, Calafiori e Dzeko regalano il primo posto ai giallorossi” (în italiană). la Repubblica. Accesat în . 
  7. ^ „Il ginocchio che si rompe, la dedica di Dzeko e il primo gol in giallorosso” (în italiană). Sky Sport⁠(d). . Accesat în . 
  8. ^ „RICCARDO CALAFIORI È ROSSOBLÙ” (în italiană). Genoa. . Accesat în . 
  9. ^ „Official: Riccardo Calafiori sold to FC Basel”. Roma Press. . Accesat în . 
  10. ^ FC Basel 1893. „Riccardo Calafiori wechselt zum FCB”. Riccardo Calafiori moves to FCB (în germană). FC Basel 1893 AG. Accesat în . 
  11. ^ FC Basel 1893 (). „Ein weitgehend harmloser FCB unterliegt in Lugano mit 0:1”. A largely harmless FCB beaten 1-0 in Lugano. FC Basel 1893 AG. Accesat în . 
  12. ^ „Calafiori al Bologna” [Calafiori at Bologna] (în italiană). Bologna FC 1909. . Accesat în . 
  13. ^ „E SE VI DICESSIMO CHE CALAFIORI È UNO DEI MIGLIORI CENTRALI DELLA SERIE A?” (în italiană). Cronache di Spogliatoio. . Accesat în . 
  14. ^ Nevischi, Leonardo (). „Calafiori: "Il pari non rovina la bellissima stagione fatta. Il gol? Mi ero quasi arreso..."” (în italiană). Bologna Sport News. 
  15. ^ Young, Peter (). „Official: Juventus and Bologna secure 2024-25 Champions League places”. Football Italia. 
  16. ^ „Bologna back in dreamland as Motta's giddy journey jumbles up old order”. The Guardian. . Accesat în . 
  17. ^ „Esordio con vittoria per la nuova Italia. Nicolato: "Ho visto un grande impegno, ma dobbiamo lavorare"”. Italian Football Federation (în italiană). . Accesat în . 
  18. ^ „Scatta la missione EURO 2024: il 31 maggio Azzurri a Coverciano, ecco i 30 convocati per il raduno” (în italiană). Italian Football Federation. . Accesat în . 
  19. ^ Triolo, Davide (). „Italia-Turchia | Calafiori: "Emozione grandissima, spero di andare all'Europeo"” [Italy vs. Turkey | Calafiori: "Great emotion, I hope to go to the European Championship"]. Sportface (în italiană). 
  20. ^ „Ufficializzati i convocati per EURO 2024, esclusi dalla lista Provedel, Ricci e Orsolini” (în italiană). Italian Football Federation. . Accesat în . 
  21. ^ „Anche in Europa si sono accorti di Riccardo Calafiori”. Il Post⁠(d) (în italiană). Accesat în . 
  22. ^ „L'Italia parte male, poi rimonta: Bastoni-Barella, Albania ko e primi tre punti per i campioni d'Europa. Spalletti: "Cose buone, ma devono portare a qualcosa"”. Italian Football Federation (în italiană). . Accesat în . 
  23. ^ „Calafiori secondo solo a Maldini: il record con l'Italia all'Europeo”. Tuttosport (în italiană). . Accesat în . 
  24. ^ „Euro 2024 – Spain 1–0 Italy: Riccardo Calafiori own goal sends Spain into last 16 as Group B winners”. Sky Sports⁠(d). . Accesat în . 
  25. ^ „Croatia 1–1 Italy: Zaccagni steers Azzurri into last 16”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  26. ^ Johnston, Neil; Begley, Emlyn (). „Croatia 1–1 Italy:”. BBC Sport. Accesat în . 
  27. ^ „Riccardo Calafiori "EA Sports Player Of The Month" for May”. Serie A. . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Riccardo_Calafiori&oldid=16355057