Sânziene

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. Uneori Sânzienele sunt supranumite si Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua Sf. Ioan Botezătorul - 24 iunie.

Manifestări

Pe lângă manifestările tipice făpturilor supranaturale din clasa ielelor, Sânzienele au și manifestări vizuale: flori de scaieți, tunse de puf, sunt atârnate peste noapte de streașină și, după cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celor care înfăptuiesc datina.^[1]

Natură și etimologie

Sânzienele sunt o pluralitate anonimă, dar există și o zână bună: Iana Sânziana. După Mircea Eliade, Sânzienele provin dintr-un cult roman, raportat la zeița Diana - Sanctae Dianae:

„Pârvan^[2] presupune că Diana daco-romană (Diana sancta, potentissima) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalență, oricât de probabilă ar fi ea, nu este încă demonstrată^[3], dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei s-ar ascunde, sincretizată sau nu, o zeiță aborigenă. Or cultul acestei zeițe a supraviețuit după romanizarea Daciei și numele de Diana se găsește în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa^[4] a devenit Sânziana (<San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc.^[5]. Continuitatea religioasă și lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc intr-un mediu popular, adică rural (campestru și silvestru).^[6]”

Vezi și

Diana (zeiță)
Iele
Iana Sânziana
Ileana Cosânzeana
Noaptea de Sânziene (1955), roman de Mircea Eliade
Nopțile de Sânziene (1934), roman de Mihail Sadoveanu

Note

^ Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1983, p. 647
^ cf. Getica, p. 163
^ Vezi E. Lozovan, "Dacia Sacra", p. 230
^ Lozovan, "Dacia Sacra", pag. 230 și H. Daicoviciu, Diana de la Sarmizegetusa, Ulpia Traiana
^ Dianiatici, "stăpâniți de Diana", dădu în românește zănateci, "nebuni, rătăciți". Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, (București, 1911), p. 120; E. Lozovan, "Dacia Sacra", p. 231
^ Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Ghenghis Han, București, 1980

Legături externe

Tradiții de Sânziene^{[nefuncțională]}
Sânzienele Arhivat în 4 iulie 2011, la Wayback Machine.
Pe cai de Sânziene, 26 iunie 2006, Evenimentul zilei
"Du-te Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună…” Arhivat în 20 iunie 2012, la Wayback Machine., 19 iunie 2012, Iulia Gorneanu, Jurnalul Național
24 IUNIE: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul - Sânzienele, 23 iunie 2012, Adrian Pătrușcă, Evenimentul zilei
VIDEO Superstiții de Sânziene: Fetele se tăvălesc goale în roua dimineții, 23 iunie 2012, Florina Pop, Adevărul
Sânzienele. Obiceiuri și tradiții de Drăgaica, 23 iunie 2013, Departamentul Life, Gândul
Sânzienele, bucuria verii și a iubirii Arhivat în 12 martie 2014, la Wayback Machine., 24 iunie 2007, Oana Rusu, Ziarul Lumina
Sânzienele, sărbătoarea de la cumpăna anului^{[nefuncțională]}, 23 iunie 2008, Oana Rusu, Ziarul Lumina
Dragaica sau Sanzienele, 23 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
SÂNZIENELE - Mica enciclopedie AS, Stoenescu Adrian, Formula AS - anul 2012, numărul 1025
Sanzienele sau Dragaica Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 19 iunie 2009, Adrian Bucurescu, România liberă

[1] Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1983, p. 647

[2] . Getica, p. 163

[3] Vezi E. Lozovan, "Dacia Sacra", p. 230

[4] Lozovan, "Dacia Sacra", pag. 230 și H. Daicoviciu, Diana de la Sarmizegetusa, Ulpia Traiana

[5] Dianiatici, "stăpâniți de Diana", dădu în românește zănateci, "nebuni, rătăciți". Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, (București, 1911), p. 120; E. Lozovan, "Dacia Sacra", p. 231

[6] Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Ghenghis Han, București, 1980

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]