Sârbii din Croația
| Sârbii din Croația | |
| Srbi u Hrvatskoj | |
| Populație totală | |
|---|---|
| 186,633 (2011)[1] | |
| Limbi vorbite | |
| croată sârbă | |
| Religii | |
| ortodoxă | |
Modifică date / text  |
Sârbii din Croația (în sârbocroată Srbi u Hrvatskoj, în sârba chirilică: Срби у Хрватској) sau sârbii croați (în sârbocroată Хрватски Срби/Hrvatski Srbi) constituie cea mai mare minoritate națională din Croația. Comunitatea este predominant creștin ortodoxă ca religie, spre deosebire de croați, care sunt preponderent romano-catolici.
În unele regiuni ale Croației moderne, în principal în sudul Dalmației, sârbii etnici au fost prezenți din Evul Mediu timpuriu.[2] Sârbii din Serbia și Bosnia-Herțegovina au început să migreze activ în Croația în mai multe valuri de migrație după 1538, când împăratul Ferdinand I al Austriei le-a acordat dreptul de a se stabili pe teritoriul frontierei militare. În schimbul terenurilor și scutirii de impozite, au trebuit să efectueze serviciul militar și să participe la protecția graniței Monarhiei Habsburgice împotriva Imperiului Otoman. S-au așezat în ținuturile slab populate din Dalmația, Lika, Kordun, Banovina, Slavonia si Sirmia de Vest. După crearea în 1918 a Statului slovenilor, croaților și sârbilor (mai târziu redenumit ca Iugoslavia), câteva mii de sârbi s-au mutat pe teritoriul croat. În timpul celui de-al doilea război mondial, sârbii au fost supuși persecuției de către Ustaše. După începutul dezbinării Iugoslaviei și al proclamării independenței Croației, sârbii care trăiesc în Croația s-au răzvrătit împotriva guvernului croat și au proclamat Republica Sârbă Krajina (RSK) pe părți ale teritoriului croat, ceea ce a condus la Războiul de Independență al Croației. După operațiunea Storm declanșată de Armata Croației, RSK a încetat să existe, teritoriul său a fost reincorporat în Croația și aproximativ 200 000 de sârbi au părăsit țara.
Conform recensământului din 2011, în Croația locuiau 186.633 de sârbi (4.4% din populație).[1] Principalele partide politice care reprezintă interesele sârbilor din Croația sunt Partidul Democrat Independent Sârb și Alianța Democrată din Serbia. Cel mai proeminent sârb croat este Nikola Tesla, inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician și unul dintre promotorii cei mai importanți ai electricității comerciale.[3][4]
Date demografice modificare
Conform recensământului din 1991, în Croația locuiau 581.663 de sârbi, adică 12,16% din populația totală a Croației.[5] Conform recensământului din 2011, în Croația locuiau 186.633 de sârbi (4.4% din populația totală a Croației).[1]
.jpg)
Cel mai mare număr de sârbi din Croația locuiesc în Zagreb. De asemenea, un număr mare de sârbi trăiesc în Bania, Kordun, Lika, Dalmația de Nord, Slavonia, vestul regiunii Srem și Baranya. Un număr mic de sârbi trăiesc în Dalmația de Sud, Bilogora, Moslavina, Gorski kotar și Istria. În 17 municipalități din Croația, sârbii reprezintă majoritatea populației. Cantoane croate cu o prezență semnificativă a sârbilor (10% sau mai mult) conform recensământului din 2011:[1]
| Canton croat | Total populație | Total sârbi | % sârbi | % din totalul minorităților |
|---|---|---|---|---|
| Cantonul Vukovar-Srijem | 179 521 | 27 824 | 15.50% | 20.83% |
| Cantonul Lika-Senj | 50 927 | 6 949 | 13.65% | 15.85% |
| Cantonul Sisak-Moslavina | 172 439 | 21 002 | 12.18% | 17.61% |
| Cantonul Šibenik-Knin | 109 375 | 11 518 | 10.53% | 12.61% |
| Cantonul Karlovac | 128 899 | 13 408 | 10.40% | 13.89% |
Populația sârbă din Croația[6]
| Anul recensământului | Numărul sârbilor | % | Populația totală a Croației |
|---|---|---|---|
| 1931 | > 633 000 | 18,45 % | 3 430 270 |
| 1948 | 543 795 | 14,39 % | 3 779 858 |
| 1953 | 588 756 | 14,96 % | 3 936 022 |
| 1961 | 624 991 | 15,02 % | 4 159 696 |
| 1971 | 626 789 | 14,16 % | 4 426 221 |
| 1981 | 531 502 | 11,55 % | 4 601 469 |
| 1991 | 581 663 | 12,16 % | 4 784 265 |
| 2001 | 201 631 | 4,54 % | 4 437 460 |
| 2011 | 186 633 | 4,36 % | 4 284 889 |
Persoane notabile modificare
Cel mai proeminent sârb croat este Nikola Tesla, inventator, inginer și om de știință și unul dintre cei mai prolifici inventatori. Printre alți oameni de știință notabili se numără Milutin Milanković, inginer, astronom, geofizician și climatolog precum și matematicienii Jovan Karamata, Đuro Kurepa și Svetozar Kurepa[3].
În domeniile artă și lingvistică, au activat persoane notabile ca Sava Mrkalj, lingvist, filolog și primul reformator al alfabetului chirilic sârb; Petar Preradović, poet și scriitor (bunicul lui Paula von Preradović); Vojin Bakić, sculptor și autorul unor monumente memoriale, Josip Runjanin, care a compus melodia imnului național croat Lijepa naša domovino (Patria noastră frumoasă); Simeon Roksandić, sculptor și Rade Serbedzija, actor de film, producător de film și compozitor.[3][7]
Printre cei mai proeminenți lideri militari în rândul sârbilor croați se numără Svetozar von Borojevic, Gavrilo von Rodić, Stephan von Ljubicic și Stevan Šupljikac.[3][8][9][10][11]
Alte personalități eminente: Patriarhul Pavle și Patriarhul Josif Rajacic, Gojko Nikolis, medic și istoric, care a participat la războiul civil spaniol și lupta pentru eliberare națională,[12] membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte și erou național iugoslav, Pavle Jakšić, fizician, student la Școala superioară de optică, generalul partizanilor, șeful Statului Major al Armatei a 4-a Iugoslave și erou al poporului din Iugoslavia, Drago Roksandič, istoric și Svetozar Livada, sociolog.[3][13][14]
Relațiile sârbo-croate modificare
Relațiile dintre sârbi și croați în anii 1990 au fost foarte tensionate. După 2000, situația a început să se schimbe în bine, dar problemele relațiilor sârbo-croate în Croația nu s-au rezolvat. Sârbii din Croația sunt adesea supuși discriminării sociale. În ultimii ani, tensiunea dintre sârbii croați și croați a fost atenuată datorită faptului că partidul sârbilor din Croația, Partidul Sârb Democrat Independent (Samostalna demokratska srpska stranka - SDSS), a câștigat locuri în guvernul croat.[15] Principala problemă este întoarcerea refugiaților sârbi care au părăsit țara în timpul războiului din anii 1990.[16]
Religie modificare
Majoritatea sârbilor din Croația sunt ortodocși și aparțin canonic de Zagreb-Liubliana și alte trei dieceze ale Bisericii Ortodoxe Sârbe. Pe teritoriul Croației există o serie de mănăstiri ortodoxe, construite în Evul Mediu.[17] Cele mai renumite mănăstiri ortodoxe sârbe din Croația sunt: Mănăstirea Dragovic,[18] Mănăstirea Krka, Mănăstirea Krupa,[19] Mănăstirea Lepavina si Mănăstirea Gomirye.[20] Multe biserici ortodoxe sârbe din Croația au fost distruse în timpul celui de-al doilea război mondial și în timpul războiului civil din Iugoslavia.[21] Unele biserici au fost restaurate în ultimii ani de către autoritățile croate cu ajutorul diasporei sârbe. În septembrie 2016, a avut loc prima vizită în Croația a Patriarhului Ecumenic al Bisericii Ortodoxe Sârbe, Părintele Irineu.[22]
Note modificare
- ^ a b c d „3. Stanovništvo prema narodnosti, popisi 1971. – 2011”. Recensământul Populației, Gospodăriilor și Locuințelor 2011. Zagreb: Biroul Croat de Statistică(d). decembrie 2012. Accesat în .
- ^ Moravcsik 1967.
- ^ a b c d e Consiliul Național Sârb. Sârbii croați celebri
- ^ Seifer, Marc (1996). Wizard: The Life and Times of Nikola Tesla; Biography of a Genius. Secaucus, NJ: Carol Publishing Group.
There is something in me which is only perhaps illusory," Tesla began, "[It is] like that which often comes to young, enthusiastic persons, but if I were to be sufficiently fortunate to bring about at least some of my ideas it would be for the benefit of humanity. ... If these hopes become one day a reality, my greatest joy would spring from the fact that this work would be the work of a Serb. - ^ hr Izdanje Državnog zavoda za statistiku RH: Narodnosni sastav stanovništva RH od 1880-1991. Recensământul Populației, Gospodăriilor și Locuințelor 1880-1991
- ^ Sârbii din Republica Socialistă Croația și Croația. Sursa: The Serbian Questions in The Balkans, University of Belgrade, publisher - Faculty of Geography, Belgrade 1995.
- ^ Biografia lui Rade Šerbedžija A jucat rolul lui Gregorovitch în Harry Potter și Talismanele Morții. Partea 1, filmreference.com
- ^ Barbara Jelavich, History of the Balkans: Eighteenth and nineteenth centuries
- ^ Vojna enciklopedija, Beograd, 1970, Book 1
- ^ Radoš Ljušić, 2008, Ilija Garašanin on Serbia's Statehood
- ^ Jovan Mirosavljević, Brevijar ulica Novog Sada 1745–2001, Novi Sad, 2002.
- ^ Enciclopedia Militară, Vojna enciklopedija, ed. 2, 1978, vol. 6, p. A 87
- ^ Etničko čišćenje : Ozakonjeni zločin stoljeća - Svetozar Livada - Knjiga - Moderna vremena Info, Accesat la 24 aprilie 2013.
- ^ „Vecernji.hr - Srpska sloga protiv Pupovčeva SDSS-a , Regije, podravina i bilogora”. Accesat în .
- ^ Pavlic, Vedran - "Croatia Elections 2016: Final Results - HDZ 61, SDP 54 Seats" Arhivat în , la Wayback Machine., Total Croatia News. Total Croatia News. Adus la 13 septembrie 2016
- ^ Amnesty International. Croația: Curtea Europeană a Drepturilor Omului . Comunicat de presă Arhivat în , la Wayback Machine.. Adus la 14 septembrie 2005
- ^ en Mănăstirea Krupa
- ^ Manastirea Dragovic, CrestinOrtodox.ro
- ^ Manastirea Krupa, CrestinOrtodox.ro
- ^ en Mănăstirea Krka
- ^ Guskova E.Yu. Croația independentă cu sârbi independenți // Iugoslavia în secolul XX: eseuri despre istoria politică / K. V. Nikiforov (ed.), A. I. Filimonova, A. L. Shemyakin etc. - M .: Indrik, 2011. - 888 pag. - ISBN 9785916741216, pag. 724.
- ^ Pr. Cristian Rus - Evenimente comemorative în Eparhia Slavoniei, Croația, ziarullumina.ro, Adus la 16 septembrie 2016. Accesat la 23 martie 2019
- Cărți
- Artuković, Mato (). Srbi u Hrvatskoj: Khuenovo doba. hr
- Begović, Nikola (). Život i običaji Srba-Graničara. Tiskarski zavod "Narodnih novinah". Format:PD-icon sr
- Bideleux, Robert; Jeffries, Ian (). The Balkans: A Post-Communist History. The Lord Byron Foundation for Balkan Studies. ISBN 9780415229623.
- Ćirković, Sima (). The Serbs. Malden: Blackwell Publishing.
- Ćorović, Vladimir () [1997]. Istorija srpskog naroda (ed. Internet). Belgrade: Ars Libri. Format:Hbs icon
- Dakina, Gojo Riste (). Genocide Over the Serbs in the Independent State of Croatia: Be Catholic Or Die. Institute of Contemporary History.
- Derić, Vasilije (). O Srpskom imenu po zapadnijem krajevima našega naroda.
- Đurić, Veljko Đ. (). Prekrštavanje Srba u Nezavisnoj Državi Hrvatskoj: prilozi za istoriju verskog genocida. Alfa.
- Erdeljanović, Jovan (). O poreklu Bunjevaca. Srpska kraljevska akademija.
- Gavrilović, Slavko (). Srbi u Habsburškoj monarhiji: 1792-1849. Matica srpska.
- Gavrilović, Slavko (). Iz istorije Srba u Hrvatskoj, Slavoniji i Ugarskoj: XV-XIX vek. "Filip Višnjić".
- Grujić, Radoslav M. (). „Најстарија српска насеља по северној Хрватској (до 1597. год)”. Гласник Српског географског друштва. 1 (2).
- Ilić, Jovan (). „The Serbs in the Former SR of Croatia”. The Serbian Questions in The Balkans.
- Ivić, Aleksa (). Seoba Srba u Hrvatsku i Slavoniju. Format:PD-icon sr
- Ivić, Aleksa (). Историја Срба у Угарској: од пада Смедерева до сеобе под Чарнојевићем (1459-1690). Zagreb: Привредникова. Format:PD-icon sr
- Jačov, Marko (). Венеција и Срби у Далмацији у XVIII веку. Просвета.
- Jačov, Marko (). Srbi u mletačko-turskim ratovima u XVII veku. Sveti arhijerejski sinod Srpske pravoslavne crkve.
- Krestić, Vasilije; Milosavljević, Margot (). History of the Serbs in Croatia and Slavonia 1848-1914. Beogradski izdavačko-grafički zavod.
- Krestić, Vasilije (). Историја Срба у Хрватској и Славонији 1848-1914. Zavod za Udžbenike. ISBN 978-86-17-17047-7.
- Leutloff-Grandits, Carolin (). Claiming Ownership in Postwar Croatia: The Dynamics of Property Relations and Ethnic Conflict in the Knin Region. LIT Verlag Münster. ISBN 978-3-8258-8049-1.
- Milaš, Nikodim (). Pravoslavna Dalmacija : istorijski pregled. Novi Sad: A. Pajevića. Format:PD-icon sr
- Mileusnić, Slobodan (). Spiritual Genocide: A survey of destroyed, damaged and desecrated churches, monasteries and other church buildings during the war 1991-1995 (1997). Belgrade: Museum of the Serbian Orthodox Church.
- Milinković, B. (). O srbima u Hrvatskoj: selektivna bibliografija 1984.-1999. godine. Srpsko kulturno društvo Prosvjeta.
- Miller, Nicholas J. (). Between Nation and State: Serbian Politics in Croatia Before the First World War. University of Pittsburgh Press. ISBN 978-0-8229-7722-3.
- Novak, Viktor (). Magnum Crimen: Half a Century of Clericalism in Croatia. 1. Jagodina: Gambit.
- Novak, Viktor (). Magnum Crimen: Half a Century of Clericalism in Croatia. 2. Jagodina: Gambit.
- Pavlowitch, Stevan K. (). Hitler's New Disorder: The Second World War in Yugoslavia. New York: Columbia University Press.
- Pleterski, J. (). Srbi u političkoj strukturi NOB u Hrvatskoj.
- Pupovac, M. (). Čuvari imena: Srbi u Hrvatskoj i raspad Jugoslavije. Prosvjeta.
- Pupovac, M. (). „Raspad Jugoslavije i Srbi u Hrvatskoj”. Ljetopis Srpskog kulturnog društva Prosvjeta. 2: 256–264.
- Rudić, Vujadin (). Срби у Хрватској: насељаване, број и територијални размешта. Ун-т у Београду. ISBN 978-86-419-0128-3.
- Štrbac, Savo (). Gone with the Storm: A Chronicle of Ethnic Cleansing of Serbs from Croatia. Knin, Banja Luka, Beograd: Grafid, DIC Veritas.
- Tomasevich, Jozo (). The Chetniks. Stanford University Press. ISBN 978-0-8047-0857-9.
- Trbovich, Ana S. (). A Legal Geography of Yugoslavia's Disintegration. Oxford University Press. ISBN 978-0-19-533343-5.