Săseni, Călărași

sat din raionul Călărași, Republica Moldova
(Redirecționat de la Săseni, Călăraşi)
Săseni
—  Sat-reședință  —
Săseni se află în Moldova
Săseni
Săseni
Săseni (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°22′08″N 28°30′02″E ({{PAGENAME}}) / 47.3688888889°N 28.5005555556°E

Țară Republica Moldova
RaionCălărași
ComunăSăseni

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-4437
Prefix telefonic244

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Săseni este un sat din raionul Călărași, reședința comunei omonime. Localitatea se află la distanța de 38 km de orașul Călărași și la 72 km de Chișinău. Satul Săseni a fost menționat documentar în anul 1437.

În preajma satului este amplasată rezervația peisagistică Țigănești.[1]

Prima mențiune documentară a localității se întâlnește în cartea domnească de întăritură de la Ștefan al II-lea voievod, boierului Mihail Pisarul pentru satul Săseni pe râul Cotovița, de la 6 martie 1443, redactat la Neamț.[2] Petru Rareș, domn al Țării Moldovei, întărește la 27 mai 1546 „heleșteul Săsenilor, seliștea unde-i iazul la Cornul Bagului“ în posesia nepoților lui Mile Călugărul.[3]

„Din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, ca acest adevărat boier al nostru credincios, pan Mihul pisar, ne-a slujit în toate locurile drept și credincios. De aceea, noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat, în țara noastră, un sat pe Cotovțea, anume Săseni, unde trăiește Laur, pe care i l-a vândut sluga noastră, pan Ion Boldor, pentru cinci zeci de zloți, ...

De aceea, noi, văzând bunăvoința și înțelegerea lor înaintea noastră și înaintea panilor noștri, precum s-au înțeles, am dat si noi credinciosului nostru pan, Mihul pisar, acest sat mai sus-scris să-i fie lui uric. Și, de asemenea, i-am dat și alt sat, sub Botne, lângă Vâlcan, mai jos de Lucani, anume unde a fost Negru Iuga. Și, de asemenea, i-am dat o prisacă, lângă Săseni, anume prisaca lui Vrabie. Și, de asemenea, oriunde va putea să-și așeze mori pe Cotovțea, el să-si așeze oricâte.
...

Iar pentru mai mare întărire și putere a tuturor celor mai sus-scrise, am poruncit boierului nostru credincios și cinstit, pan Sima logofăt, să scrie atârne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Tador gramatic, la Neamț, în anul 6951 <1443> martie, 6 zile.”

În anul 1973 într-o livadă din localitate a fost descoperit un tezaur monetar care conținea 272 monede de argint din timpul Hoardei de Aur (1313-1339), ungurești (1458-1490), lituaniene (1492-1506), turcești (1481-1512), precum și 27 monede vechi moldovenești din timpul domniei lui Bogdan III (1504-1517). Dintre aceste monede 89 se găsesc în muzeul localității, iar celelalte în Secția de Arheologie a AȘM.

În 1807 este ridicată din bârne biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, reclădită din piatră în 1836. Pe lângă biserică, începând cu anul 1838, funcționează școala parohială dotată cu bibliotecă. Între anii 1963 – 1993 biserica a fost închisă, iar în incinta ei a fost deschis un muzeu.

Demografie

modificare

La recensământul din anul 2004, populația satului constituia 1.758 de oameni, dintre care 48,63% - bărbați și 51,37% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99,15% - moldoveni, 0,34% - ucraineni, 0,22% - ruși, 0,11% - găgăuzi, 0,05% - bulgari, 0,11% - alte etnii.

  1. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Onila, Mihai. Din istoria satului Săseni, ținutul Orhei, sec. XV-XVIII. In: Tyragetia. Serie nouă, 2014, nr. 2(23), pp. 55-58. ISSN 1857-0240.
  3. ^ Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul I (1384-1448). București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1975, pp. 314-316.