's-Hertogenbosch

's-Hertogenbosch (germană Herzogenbusch; franceză Bois-le-Duc; spaniolă Bolduque; italiană Boscoducale; în traducere în română Pădurea Ducelui), numit neoficial și Den Bosch, este un oraș în Olanda, capitala provinciei Brabantul de Nord.

's-Hertogenbosch

— oraș, localitate din Țările de Jos[*], oraș mare și comună urbană[*] —

Drapel

Stemă

's-Hertogenbosch (Țările de Jos)

Poziția geografică în Țările de Jos

Coordonate: 51°42′00″N 5°19′00″E / 51.7°N 5.3166666666667°E

Comună din Țările de Jos

's-Hertogenbosch[*]

Atestare

1185

Suprafață

- Total

59,5 km²

Altitudine

6 m.d.m.

Populație (2023)

- Total

158.753 locuitori

Fus orar

UTC+1

Cod poștal

5200–5249

Prefix telefonic

073

Localități înfrățite

- Focșani

- Trier

- Leuven

Prezență online

GeoNames

OpenStreetMap relation

Poziția localității 's-Hertogenbosch

Situare geografică

Harta orașului de la 1866

Oraș din Țările de Jos, la aproximativ 80 km sud-est de Amsterdam, capitala provinciei Brabantul de Nord; situată pe câmpie la confluența fluviilor Dommel și Aa, cu nenumărate canale artificiale care îl leagă de Liège și de fluviul Mosa, dintre care cel mai important este canalul Guglielmo. Important nod de comunicații: Utrecht-Amsterdam, Eindhoven-Maastricht, Tilburg-Breda și Nijmegen-Arnhem.

Localități componente

Comuna 's-Hertogenbosch este formată din următoarele localități: Bokhoven, Crevecoeur, Deuteren, Dieskant, Empel, Engelen, Gewande, 's-Hertogenbosch, Hintham, Kruisstraat, Maliskamp, Meerwijk, Orthen, Oud-Empel și Rosmalen.

Importanță economică

Canalul navigabil

Este centru cultural și industrial (industria mică și mijlocie, în general) acoperind sectoarele: alimentar, metalurgic, mecanic, textil, chimic, și pe cel de prelucrare a tabacului. Industria grea este reprezentată doar de șantiere navale. Caracteristica de bază este producerea instrumentelor muzicale. Pe plan comercial orașul se aprovizionează cu vin - de obicei - de la Köln, sare de la Liège și pește de la Ostseeländern.

Date istorice

Catedrala Sf. Ioan din centrul orașului

Antica cetate (oraș-fortăreață) - ale cărei origini sunt incerte - în 1134 a obținut recunoașterea propriului statut de comună. Vatra orașului se ridică pe locul unde, în antichitate, era un templu în cinstea zeului Hercules Magusanus. În 1185 ducele Henrich I von Brabant l-a ridicat la rang de oraș iar în sec. al XIII-lea, a fost unul dintre principalele centre ale ducatului de Brabant.

În sec. al XV-lea l-a dăruit lumii pe celebrul pictor și sculptor Hieronymus Bosch.

Deși reședință episcopală catolică din 1559, în 1561 a deschis porțile Reformei și apoi a participat la război împotriva Spaniei, în care a avut de suferit mult. Din această nefericită participare s-a ales cu ocuparea de către spanioli din 1567 până în 1629. Asediat în 1601 și în 1603 de Maurice d’Orange, a fost cucerit după 5 luni de asediu, în 1629, de Friedrich Heinrich. În 1648 în tratatul Păcii de la Vesfalia orașul a fost restituit Olandei și ca urmare va împărtăși pe viitor soarta acesteia. În 1794 l-au ocupat francezii până în 1814, când a fost cucerit de Prusia.

Principalele monumente

de Moriaan

Catedrala gotică St. Jan a fost construită între 1350-1530 pe locul unde mai înainte se ridica o bazilică romanică din sec. al IX-lea. Cu această ocazie a fost ornamentată cu un minunat cor prevăzut cu prețioase strane (1450) și cu un amvon renascentist. Amplu restaurată între 1860-1955. Din 1629 catedrala a fost dată cultului reformat până în 1810, când a fost restituită catolicilor.

Palatul Municipal din sec. al XIV-lea, renovat în 1680, atrage atenția prin impunătoarea fațadă a acestuia realizată în sec. al XVII-lea.

Palatul Municipal

Remarcabil este și Muzeul Provincial, care păstrează prețioase vestigii romane și multe alte opere de artă.

Personalități

Hieronymus Bosch, pictor (cca. 1450 - 1516);
Georgius Macropedius, profesor, dramaturg, umanist (1487–1558);
Jan de Quay, președintele Consiliului de Miniștri a Olandei din 1959 până în 1963;
Willem van den Hout (3 iunie 1915), scriitor și publicist († 1985);
Wim Kersten (14 august 1924), cântăreț de carnaval († 16 noiembrie 2001)
Antoine Bodar (28 decembrie 1944), preot romano-catolic, critic și istoric de artă și publicist;
Albert West (2 septembrie 1949), cântăreț de muzică pop;
Leon de Winter (24 februarie 1954), scriitor, scenarist și regizor;
Jos Goedmakers (16 aprilie 1957), Volkskrantblogger;