Said Akl

Said Akl (سعيد عقل)
Date personale
Născut	4 iulie 1911 Zahlé, Liban
Decedat	28 noiembrie 2014 Beirut, Liban
Cetățenie	Liban
Ocupație	poet, dramaturg, lingvist
Limbi vorbite	limba arabă limba franceză
Partid politic	Guardians of the Cedars[*][[Guardians of the Cedars (political party)|​]]
Profesor pentru	Yasin al-Ayyubi[*][[Yasin al-Ayyubi (Lebanese literary and poet)|​]]
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	simbolism
Specie literară	poezie, epopee, dramă

Said Akl (în arabă سعيد عقل, Saʿīd ʿAql, transliterat și ca Saïd Akl, Said Aql și Saeed Akl; n. 4 iulie 1912, Zahlé^⁠(d), Guvernoratul Beqaa, Liban – d. 28 noiembrie 2014, Beirut, Liban) a fost un om de cultură libanez, poet și dramaturg. De asemenea, a fost un reformator lingvistic, într-o perioadă când în spațiul arabofon se întrevedeau zorii renașterii culturale. Este un poet care a marcat în mod profund lirismul modernist și simbolist în Libanul secolului al XX-lea. A scris poezii atât în limba arabă clasică, cât și în ,,limba libaneză”, un concept pe care l-a dezvoltat în decursul vieții.

Viața personală

S-a născut în localitatea Zahle, situată centrul Libanului modern, provenind dintr-o familie creștină maronită. Tatăl său a decedat când Said avea 15 ani. Said Akl a fost profesor și jurnalist, iar mai apoi a studiat teologia, literatura și istoria islamului. Decedează la vârsta de 103 ani, într-un spital din Beirut.

Reforma lingvistică

Cultura de limbă arabă se afla în imediata apropiere a celei de limbă otomană. Aceasta din urmă prevala în viața administrativă a lumii otomane, limbile minorităților fiind plasate în plan secund. Cu toate acestea, limba utilizată în serviciul religios islamic continua să fie limba Coranului. Această limbă era utilizată, în afara comunităților turcești — unde era folosită doar în cadrul serviciului religios— , în spații largi, din Levant, până în Hijaz.

În anii ’60 ai secolului al XIX-lea, otomanii au reorganizat, din punct de vedere administrativ, teritoriul Munților Libanului într-un dublu guvernorat, nordul oferindu-l spre gestionare maroniților, iar sudul druzilor.

În anul 1916, întrevăzând posibilitatea unor reconfigurări teritoriale strategice la sfârșitul primei conflagrații mondiale, puteri imperiale precum Marea Britanie și Franța semnează acordul Sykes-Picot. Harta Cornului abundenței este, cu aprobarea Ligii Națiunilor, divizată în sfere de influență și control.

Marea Britanie prelua controlul asupra Iordaniei, a unei părți din Irakul modern, a Teritoriilor palestiniene și a Golfului Haifa, iar Franța obținea mandat asupra nordului Irakului, a Siriei și Libanului.

Modul de organizare și de funcționare a statelor nou înființate trebuia să urmeze traiectoria și orânduirea, fie franceză, fie britanică. Prin urmare, Franța, de pildă, având convingerea că ar fi benefică divizarea teritoriilor pentru care primiseră mandat, înființează două state, actualele republici Siria și Liban.

Limba libaneză

Perioada interbelică marchează ascensiunea romantismului și a naționalismului. După încheierea Primului Război Mondial, în țările arabe se evidențiază nevoia asumării unei identități, care de cele mai multe ori ia forma unui naționalism regional, precum cel libanez, în Liban, unde unde, gânditori precum Said Akl, consideră că raportarea la civilizația feniciană este absolut necesară. În contextul Crizei libaneze din 1958, provocată de tensiuni politice și religioase interne, dar și din dorința de a se integra în nou-formata Republică Arabă Unită, utilizarea dialectului libanez, promovată de către mișcarea naționalistă din Liban drept limbă de cultură, l-a determinat, în anul 1961, pe Said Akl să publice un volum de poezii, Yara, în dialectul libanez. Prin această carte, Akl propunea înlocuirea alfabetului arab existent, prin transcrierea fiecărei litere arabe cu o literă a alfabetului latin.

Alfabetul libanez

Pomovând, așadar, introducerea literelor latine pentru înlocuirea celor arabe, alfabetul noii limbi libaneze avea să translitereze și sunete specifice dialectului libanez. Astfel alfabetul limbii libaneze avea să cuprindă următoarele litere:

Nr. crt.		Scriere în arabă	Scrierea propusă de Akl	Denumirea literei în mod tradițional	Denumirea literei în alfabetul libanez conceput de Akl
Akl	Hijā'ī
1	1	arabă ا‎	C	alif	caleef
2	2	arabă ب‎	B	bā'	be
3	2	arabă پ‎	P	(pā')	pe
4	3	arabă ت‎	T	tā'	te
4	4	arabă ث‎	T	thā'	te
5	16	arabă ط‎	T	tā'	taah
6	5	arabă ج‎	J	jĩm	jiin
7	6	arabă ح‎	X	ḥā’	xe
8	7	arabă خ‎	K	khā’	ke
9	8	arabă د‎	D	dāl	daal
9	9	arabă ذ‎	D	dhāl	daal
10	15	arabă ض‎	D	ḍād	daad
11	10	arabă ر‎	R	rā	re
12	11	arabă ز‎	Z	zayn/zāy/zā	zayn
13	17	arabă ظ‎	ƶ [Z	ẓā’	ƶaah
14	12	arabă س‎	S	sĩn	siin
15	14	arabă ص‎	S [S	ṣād	saad
16	13	arabă ش‎	C	shĩn	ciin
17	18	arabă ع‎	Ý	‘ayn	ýayn
18	19	arabă غ‎	G	ghayn	gayn
19	21	arabă ق‎	G	qāf	ge
20	20	arabă ف‎	F	fā'	fe
21	20	arabă ڤ‎	V	(vā')	ve
22	22	arabă ك‎	Q	kāf	qaaf
23	23	arabă ل‎	L	lām	laam
24	24	arabă م‎	M	mĩm	miim
25	25	arabă ن‎	N	nūn	nuun
26	26	arabă ه‎	H	hā'	he
27	27	arabă و‎	W	wāw	waaw
28	30	arabă ـَ‎	A	fatḥah	a
29	33	arabă ـَا‎	AA/A	fatḥah alif	aa
30	31	arabă ـِ‎	I	kasrah	i
30	34	arabă ـِي‎	(II)	kasrah yā'	ii, i (la final de cuvânt)
31	36	arabă ـَي‎	E	fatḥah yā’	e
32	29	arabă ـَ‎	E	fatḥah	e/ə
33	37	arabă ـَو‎	O	fatḥah wāw	o
34	32	arabă ـُ‎	U	ḍammah	u
35	35	arabă ـُو‎	UU/U	ḍammah wāw	uu, u (w la final de cuvânt)
36	28	arabă ي‎	Y	yā'	ye

Activitatea literară

Activitatea literară a lui Said Akl traversează granițele poeziei, acesta compunând și piese de teatru în care se reflectă,  în mod cert, preocuparea față de trecutul fenician al regiunii Libanului, aspect care este promovat prin intermediul mișcării naționaliste din Liban. Said Akl compune piesa de teatru Qadmus, care utilizează elemente mitologice grecești. Astfel, salvarea de către Cadmos a surorii sale, prințesa feniciană Europa, care a fost răpită de către Zeus, reprezintă elementul central al piesei. ‘Al-Majdaliyyah’. Aceasta este o epopee apărută la finalul anilor ’30, în care se regăsesc elemente specifice simbolismului francez din secolul al XIX-lea. După ce a publicat volumul de poezii Yara, Said Akl înființează editura Dār Yara, unde își propune să publice lucrări literare în dialect.

Opere literare

• Roddani Ila Biladi (poem interpretat de cântăreața libaneză Fairuz)
• Ghanaytu Mekka  (Poem interpretat de cântăreața libaneză Fairuz)
• Ummi ya Malaki (Poem interpretat de cântăreața libaneză Fairuz)
• Qara’tu Majdaka (Poem interpretat de cântăreața libaneză Fairuz)

1935: Bint Yifta’ (piesă de teatru)

1937: Al-Majdaliyyah (epopee)

1944: Qadmus (piesă de teatru)

1950: Rindalah (poem)

1954: Mushkilat al Nukhba (proză)

1960: Ajmal minki…? La! (Poem)

1960: Loubnan in Haka (proză)

1961: Ajraas al Yasmeen (poem)

1961: Ka’s el Khamr (poem)

1961: Yara (poem publicat cu alfabet libanez)

1972: Kitab al Ward (poem)

1974: Kama al A'mida (volum de poezii)

1978: Khumasiyyat (poem scris cu alfabet libanez)

1979: Qasaid min Daftari (volum de poezii)

Bibliografie

1.     Allen, Roger, An Introduction to Arabic Literature, Cambridge University Press, Cambridge, 2003.

2.     Badawi, M. M., ed., Modern Arabic Literature, Cambridge University Press, Cambridge, 1992.

3.    „‘Phoenician poet’ Said Akl dies, aged 102”, The Newarab, 1 decembrie 2014, accesat la 8 aprilie 2024

4.     Hayek, Ghenwa, Beirut, Imagining the City: Space and Place in Lebanese Literature, I.B.Tauris, 2015.

5.     „TRIBUTE: Iconic Lebanese poet Said Akl dies at 102”, LebaneseExaminer, accesat la 8 aprilie 2024

6.    „Lebanese Arabic”, Omniglot: The online encyclopedia of writing systems & languages, accesat la 8 aprilie 2024.