Dragoș I a avut doi fii, Sas, voievod în Moldova, și Gyula, cneaz în Maramureș. După ce Bogdan I a luat conducerea Moldovei în 1359, urmașii lui Dragoș I, Balc (fiul lui Sas) și Drag (fiul lui Gyula), sprijiniți de regele Ungariei Ludovic I, au încercat să reia Moldova. După ce Bogdan I a învins expedițiile trimise de Ludovic, Balc a fost nevoit să se întoarcă în Maramureș.
Balc și Drag (fiii lui Sas) au primit posesiunile rămase de la Bogdan I, împreună cu titlul de voievozi de Maramureș (1365). Sas a mai avut și alți fii: Dragomir și Ștefan. Descendenții lor sunt membrii familiilor nobiliare Dragfi și Balkfi.
^ abcRezachevici, Constantin () [2001]. Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881. I. București: Editura Enciclopedică. pp. 418–425. ISBN973-45-0387-1.
Joódy Pál - Cercetarea calității de nobil în comitatul Maramureș. Anii 1749-1769, Editura societății culturale Pro Maramureș "Dragoș Vodă", Cluj-Napoca, 2003
Ioan cavaler de Pușcariu - Date istorice privitoare la familiile nobile române. Editura societății culturale Pro Maramureș "Dragoș Vodă", Cluj-Napoca, 2003
Prof. Alexandru Filipașcu de Dolha și Petrova. Istoria Maramureșului, Editura "Gutinul" Baia Mare, 1997.
Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova: a. 1324 - 1881 / Vol. 1: Secolele XIV - XVI. (Enciclopedia domnilor români) Editura Enciclopedică București, 2001, pp. 11, 418-425, ISBN 973-45-0386-3.
Wyrostek, Ludwik. Rod Dragow-Sasow na Wegrzech i Rusi Halickiej. RTH t. XI/1931-1932
Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [1]Arhivat în , la Wayback Machine.
Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [2]
Domn al Moldovei
