Savinja

Date geografice
Savinja

Bazin hidrografic	Dunării
Emisar	Râul Sava
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă	102 km
Date generale
Țări traversate	Slovenia
Afluenți	Ložnica[], Dreta[][[Dreta (river in Slovenia)\|]], Bolska[*][[Bolska (river in Slovenia)\|]]
Modifică date / text

Savinja (pronunție [saˈʋìːnja]) este un râu din nord-estul Sloveniei care curge cel mai mult prin Valea Savinja Superioară și Inferioară (în slovenă Zgornja in Spodnja Savinjska dolina) și prin orașele Celje și Laško. Savinja este principalul râu al Alpilor Savinja (în slovenă Savinjske Alpe). Se varsă în râul Sava în zona orașului Zidani Most. Acesta a fost adesea inundat, cum ar fi în anii 1960, 1990 și 1995. Savinja are o lungime de 101,75 de kilometri și un bazin hidrografic de 1.847,7 de kilometri pătrați.^[1]

Confluența Savei cu Savinja la Zidani Most, unde Savinja este străbătută de trei poduri. Fotografia a fost făcută în 1914, înainte de construcția noului pod de cale ferată.

Izvoare

Pârâul este creat de cascada Rinka, care curge de-a lungul unei albii până la capătul inferior al Văii Logar, unde se varsă în pârâul Jezera, din acest punct devine râul Savinja. Acest izvor a fost proclamat obiect de patrimoniu natural, iar cascada Rinka este una dintre cele mai frumoase și mai cunoscute cascade din Slovenia.^[2] Este cea mai înaltă cascadă dintre cele 20 de cascade din Valea Logar și este vizitată pe tot parcursul anului. În timpul iernii, este foarte populară printre alpiniștii pe gheață. Cea mai bună priveliște a cascadei este de la șaua Kamnik (în slovenă Kamniško sedlo).^[3]

Afluenți

Principalii afluenți ai râului Savinja sunt Jušef și Klobaša lângă Solčava, Lučnica la Luče, Ljubnica la Ljubno, Dreta la Nazarje, Paka la Šmartno ob Paki și Ložnica și Voglajna cu Hudinja la Celje.

Calitatea apei

Calitatea apei este de primă clasă la Radmirje, apoi scade la clasa a doua și după aceea la a treia.^[4]

Hidronim și etimologie

Numele Savinja (atestat în sursele scrise în 980 ca Sovuina) este derivat din *Savьn′a, derivat la rândul său din hidronimul Sava, al cărui afluent este. Numele german Sann a fost atestat ulterior. În dialectul local, râul este cunoscut sub numele de Sáu̯ńe . Forma *Savьn′a ar fi trebuit să dea Savnja ca nume actual în limba slovenă, dar a fost remodelată după modelul numelui râului Hudinja. Despre nume se consideră că, până la urmă, nu este de origine slavă, ci de origine pre-slavă mai veche.^[5]

Numele german Sann a fost folosit și în unele surse engleze mai vechi; de exemplu, în cea de-a noua ediție a Encyclopædia Britannica din 1911.

Printre alte nume ale râului se numără:

fluvius Sana (sec. al IX-lea)^[6]
Souina (980)^[6]
inter fluenta Souuuę et Sounę (1016)^[6]
Seuna (1016)^[6]
Souna (1025, 1028)^[6]
inter fluenta Souuuae et Sounae (1028)^[6]
Sounital (1042)^[6]

Zeița romană celtică a râurilor, Adsullata^⁠(d), ale cărei altare au fost găsite în zona așezării Sava, a fost mult timp identificată cu Savinja.^[7] Savanții moderni au respins totuși această legătură.^[8]

Viața de-a lungul râului

Plutașii din Ljubno au călătorit de-a lungul râului până în anii 1950. În memoria lor, pe malul stâng al râului, în Celje, se află o sculptură din bronz a unui plutaș (Splavar), creată în 1961 de Boris Kalin.

Note

^ Surface streams and water balance of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning
^ „Rinka Waterfall - virtual excursion”. www.burger.si. Accesat în 16 aprilie 2023.
^ Snoj, Marko. 2009. Etimološki slovar slovenskih zemljepisnih imen. Ljubljana: Modrijan and Založba ZRC, p. 354.
^ „EuroFlyAngler - River Savinja (Slovenia) fly fishing”. www.euroflyangler.com. Accesat în 16 aprilie 2023.
^ Snoj, Marko. 2009. Etimološki slovar slovenskih zemljepisnih imen. Ljubljana: Modrijan and Založba ZRC, p. 368.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Udolph, Jürgen (2003). „Alteuropa in Kroatien: der Name der Sava/Save” (PDF). Folia onomastica Croatica (în germană). Accesat în 19 aprilie 2009.
^ Turner, Patricia; Coulter, Charles Russell (2001). Patricia Turner and Charles Russel Coulter. Dictionary of ancient deities. Oxford University Press, 2000. ISBN 978-0-19-514504-5.
^ Šašel Kos, Marjeta (2009). „Reka kot božanstvo - Sava v antiki” [River as a Deity – The Sava in Antiquity]. În Barachini, Jožef. Ukročena lepotica: Sava in njene zgodbe [The Tamed Beauty: The Sava and Its Stories] (PDF) (în slovenă și engleză). Sevnica: Javni zavod za kulturo, šport, turizem in mladinske dejavnosti. pp. 42–50 (44–46). ISBN 978-961-92735-0-0.

Vezi și

Listă de râuri din Slovenia

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Savinja

Starea râului Savinja în mai multe locuri (de la cursul superior până la cel inferior):
- Nazarje^{[nefuncțională]} - grafice, în următoarea ordine, ale datelor privind nivelul apei și debitul din ultimele 30 de zile (luate în Nazarje de către ARSO)
- Letuš Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine. - grafice, în următoarea ordine, ale datelor privind nivelul apei, debitul și temperatura din ultimele 30 de zile (luate în Letuš de ARSO)
- Medlog^{[nefuncțională]} - grafice, în următoarea ordine, ale datelor privind nivelul apei și temperatura pentru ultimele 30 de zile (luate în Medlog de ARSO)
- Laško Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine. - grafice, în următoarea ordine, ale datelor privind nivelul apei, debitul și temperatura din ultimele 30 de zile (luate în Laško de ARSO)
- Veliko Širje Arhivat în 3 martie 2016, la Wayback Machine. - prezintă grafice, în următoarea ordine, ale datelor privind nivelul apei, debitul și temperatura din ultimele 30 de zile (luate în Veliko Širje de ARSO)

[SI_MOP-1] Surface streams and water balance of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning

[2] „Rinka Waterfall - virtual excursion”. www.burger.si. Accesat în 16 aprilie 2023.

[3] Snoj, Marko. 2009. Etimološki slovar slovenskih zemljepisnih imen. Ljubljana: Modrijan and Založba ZRC, p. 354.

[4] „EuroFlyAngler - River Savinja (Slovenia) fly fishing”. www.euroflyangler.com. Accesat în 16 aprilie 2023.

[5] Snoj, Marko. 2009. Etimološki slovar slovenskih zemljepisnih imen. Ljubljana: Modrijan and Založba ZRC, p. 368.

[udolph-6] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Udolph, Jürgen (2003). „Alteuropa in Kroatien: der Name der Sava/Save” (PDF). Folia onomastica Croatica (în germană). Accesat în 19 aprilie 2009.

[7] Turner, Patricia; Coulter, Charles Russell (2001). Patricia Turner and Charles Russel Coulter. Dictionary of ancient deities. Oxford University Press, 2000. ISBN 978-0-19-514504-5.

[8] Šašel Kos, Marjeta (2009). „Reka kot božanstvo - Sava v antiki” [River as a Deity – The Sava in Antiquity]. În Barachini, Jožef. Ukročena lepotica: Sava in njene zgodbe [The Tamed Beauty: The Sava and Its Stories] (PDF) (în slovenă și engleză). Sevnica: Javni zavod za kulturo, šport, turizem in mladinske dejavnosti. pp. 42–50 (44–46). ISBN 978-961-92735-0-0.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]