Wikipedia

Mamelon

proieminență tegumentară de formă cilindrică situată în centrul areolei a sânului
(Redirecționat de la Sfârc)
Mamelon

Mamelon feminin în centrul areolei
Detalii
Latinăpapilla mammae
Parte dinsân
SistemTegument (morfologic)
Aparatul genital feminin (funcțional)
Arteră toracică internă
Venă toracică internă
Nervi intercostali IV—V
Resurse externe
TAA16.0.02.004
FMA67771
Terminologie anatomică

Mamelon sau papilă mamară, sfârc, gurgui (lat. papilla mammae), reprezintă o proeminență tegumentară de formă cilindrică sau conică turtită, rotunjită la vârf și baza mai largă, situată în centrul areolei mamare ale sânului. Pielea mamelonului, la fel ca și a areolei, este pigmentată, deosebindu-se de restul pielii ale sânului. Areola mamară reprezintă zona intens pigmentată din jurul mamelonului, cu diametrul de 4-5 cm.[1][2][3][4]

Morfologie și anatomie

modificare

Dimensiunile mamelonului sunt variabile în funcție de vârstă, starea fiziologică, particularități individuale, fiind exprimat cel mai bine la femeile care au alăptat. La fetele virgine de vârstă fertilă mamelonul este mai mic comparativ cu femeile care născuse, ajungând până la 15 mm în înălțime. De regulă, la femeile care nu au născut, și în afara sarcinii, mamelonul are o lungime de 10-12 mm și o lățime de 8-10 mm.[3]

Din punct de vedere histologic, mamelonul este alcătuit din: țesut conjunctiv dens, fibre elastice, vase sanguine și numeroși receptori tactili.[5]

Tegumentul mamelonului are o suprafață rugoasă, neregulată, cu numeroase creste și depresiuni mici. În vârful mamelonului, tegumentul manifestă întreruperi în locul de deschidere a canalelor galactofore, în total, numărând 10-25 orificii mici, numite pori galactofori.[2][6]

La nivelului mamelonului, dar și a areolei, pielea este lipsită de foliculi piloși și glande sudoripare, posedă numai glande sebacee.[7][6]

Mușchiul mamelonar, alcătuit din fibre verticale și orizontale, se prelungește în fibrele mușchiului areolar. Astfel, în regiunea areolo-mamelonară, sub tegument, fibrele musculare orizontale dispuse perpendicular pe direcția canalelor galactofore formează o placă ciuruită de orificii. Prin această placă trec porțiunile terminale ale ductelor lactifere, formând un sfincter în jurul orificiilor. Placa reprezintă fibrele musculare netede, constituit din fibre orizontale și verticale, denumită mușchi areolar.[3][4] În timp ce fibrele musculare orizontale sunt dispuse perpendicular pe direcția canalelor galactofore, fibrele verticale, centrale, sunt orientate de la bază spre vârful mamelonului.[2][8]

Fiziologie

modificare
 
Sus: Mamelon și areolă mamară în stare relaxată.
Jos: Mamelon erect și areolă mamară cutată ca urmare a excitației

Sarcina

modificare
Articol principal: Sarcină (graviditate).

În perioada sarcinii, pigmentația mamelonului poate să se intensifice considerabil, devenind mai închis la culoare, se multiplică numărului și dimensiunilor glandelor lubricante ale areolei mamare. De asemenea, în rezultatul sporirii în dimensiunii și a turgescenței sânilor, are loc alungirea și lărgirea mamelonului.[9][10]

Alăptarea

modificare
Articol principal: Alăptare.

La nivelul mamelonului există numeroși corpusculi senzitivi, care favorizează eliminarea laptelui matern prin porii galactofori.[8] Stimularea mamelonului prin contactul copilului cu mama excită receptorii tactili care transmit semnalul nervos reflex către hipotalamusul, inducând sinteza oxitocinei. Sub acțiunea acestui hormon se intensifică ejecția laptelui, prin contracția celulelor mioepiteliale din canalele galactofore.[11][1] În același timp, impulsurile nervoase transmise de la nivelul mamelonului în timpul suptului către hipotalamus contribuie la eliminarea crescută a prolactinaei, de 10-20 ori, care menține secreția laptelui pe întreaga perioadă a alăptării (timp de câțiva ani).[12]

În plus, oxitocina eliminată în timpul alăptării, după naștere, intensifică contracția mușchilor uterini facilitând separarea placentei de peretele uterin.[11]

Excitația sexuală

modificare
Articol principal: Ciclul răspunsului sexual uman.

Mameloanele reprezintă structuri foarte sensibile, datorită abundenței a terminațiilor nervoase, comparativ cu pielea ce acoperă restul sânului. La excitarea sexuală, prin atingerea sau sărut, se produce contracția fibrelor musculare netede radiare și circulare care pliază pielea areolei, provocând erecția mamelonului.[7][5] Un studiu din 2011, realizat de Barry Komisaruk de la Universitatea Rutgers arată că semnalele nervoase ale excitației de la mameloane sunt transmise în aceeași regiune a cortexului senzitiv al creierului, unde sunt direcționate și senzațiile provenite de la vagin, clitoris și colul uterin.[13]

Malformații

modificare
 
Mamelon inversat: înainte (stânga) și după (dreapta) operație
  • Atelie ― absența congenitală (înnăscută) a mamelonului.
  • Politelie (Mamelon accesoriu, supranumerar) ― prezența mai multor mameloane de-a lungul crestelor mamare.
  • Mamelon scurt ― creează probleme prin îngreunarea alăptării sau duce la imposibilitate completă de a alăpta pruncul.
  • Mamelon ombilicat; invaginat (inversat, introvert) ― cufundarea mamelonului în depresiunea areolară, creează probleme prin îngreunarea alăptării sau duce la imposibilitate completă de a alăpta pruncul.

Vezi și

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ a b NICULESCU, C.Th.; CÂRMACIUC, R.; VOICULESCU B. Anatomia și fiziologia omului: Compendiu. București: Corint 2009 . 423 p. ISBN 978-973-135-429-3
  2. ^ a b c PAPILIAN, Victor. Anatomia omului. Vol.2: Splanhnologia. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1979. 404 p.
  3. ^ a b c JITEA, N. Anatomia și fiziologia sânului. In: Trata de patologie chirurgicală. București: Editura Medicală, 2009, pp. 1163-1170.
  4. ^ a b ȘTEMBERG, M.; GLADUN, E.; FRIPTU, V.; COROLCOVA, N. Obstetrică fiziologică. Chișinău: Reclama, 2001. 265 p. ISBN 9975-900-74-7
  5. ^ a b MUNTEANU, Ioan. Tratat de Obstetrică. București: Editura Academiei Române, 2001. ISBN 973-23-0789-5
  6. ^ a b STAMATIAN, Florin; SURCEL, I. Vasile; ONA, Dan; ROȘCA, Augustin. Obstetrică și ginecologie. Vol. 1. Obstetrica. Cluj-Napoca: Editura Echinox, 2003. 347 p. ISBN 973-8298-35-0
  7. ^ a b ȘTEFANEȚ, Mihail. Anatomia omului. Volumul II. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2008. 524 p. ISBN 978-9975-915-72-4
  8. ^ a b MEREUȚA, GAȚCAN, Ștefan. Mastopatiile difuze. Chișinău: Print-Caro, 2012. 151 p. ISBN 978-9975-56-038-2.
  9. ^ PALADI, Gheorghe. Ginecologie. Chișinău: ARC, 1997. 485 p.
  10. ^ PALADI, Gheorghe. Bazele obstetricii fiziologice: Manual. Chișinău: CEP “Medicina”, 2007. 560 p. ISBN 978-9975-945-73-8
  11. ^ a b ȘTEMBERG, M. et al. Obstetrică practică. Chișinău: Reclama, 2004. 428 p. ISBN 9975-932-95-9
  12. ^ GUYTON, Arthur C.; HAAL, John E. Tratat de fiziologie a omului. București: Medicala CALLISTO, 2007. 1118 p. ISBN 973-87261-4-7
  13. ^ KOMISARUK, B. R.; et al. Women's Clitoris, Vagina, and Cervix Mapped on the Sensory Cortex: fMRI Evidence. In: The Journal of Sexual Medicine, nr. 8 (10), 2011, pp. 2822–30. doi:10.1111/j.1743-6109.2011.02388.x. PMC 3186818. PMID 21797981. Lay summary – CBSnews (August 5, 2011).

Legături extern

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mamelon&oldid=16348206