Sânii (sau mamelele) sunt organe pereche care conține glandele mamare (glande sebacee modificate) care, după naștere, produc lapte pentru a hrăni pruncul, activitatea fiziologică fiind este legată de cea a organelor genitale feminine.[1]

Sân
Closeup of female breast.jpg
Sânii unei femei însărcinate
Detalii
LatinăMammae
SistemTegument (morfologic)
Aparatul genital feminin (funcțional)
Arterele toracică internă, toracică laterală, toracica supremă și intercostale posterioare II-III-IV
Vena toracică internă și vena axilară (rețeaua Haller)
Nervii supraclaviculari, toracici și intercosțali II-IV.
Vase limfatice superficiale și profunde
Resurse externe
TAA16.0.02.001
FMA9601
Terminologie anatomică

Morfologie și anatomieModificare

 
Structura sânului feminin

Forma sânilor este variabilă, de obicei emisferică sau a unui con turtit, alteori piriformă, discoidală sau cilindrică, prezentându-se ca o proeminență rotunjită în regiunea toracică. Topografic se întinde superoinferior pe linia medioclaviculară, de la coasta a IV-a până la coasta a VII-a, iar mediolateral, de la linia parasternală la linia axilară anterioară.

Pielea care acoperă glanda mamară prezintă în centru areola și mamelonul (papilla mammae). Areola este o zonă circulară cu un diametru de 15–22 mm, care înconjoară baza mamelonului. La nivelul vârfului se deschid 10-20 orificii, care reprezintă deschiderea canalelor galactofore (ductuli lactiferi). La acest nivel pielea este subțire, aderentă, având pe fața profundă o serie de fibre musculare netede care constituie mușchii subareolari, prin contracția cărora mamelonul este pus în erecție.

 
Sânul (secțiune sagitală):
1. Perete toracic
2. Mușchi pectoral
3. Lobul mamar
4. Mamelon
5. Areolă mamară
6. Canal galactofor
7. Țesut adipos
8. Tegument

Țesutul conjunctiv grăsos din regiunea mamară se împarte în două straturi: unul situat înaintea glandei - țesut gras, premamar, mai dezvoltat și care dă formă glandei, altul situat posterior glandei - țesutul gras retromamar -, mai puțin dezvoltat. Aceste două straturi comunică între ele printre parenchimul glandei.

Țesutul glandular este de tip tubuloacinos. Un grup de acini constituie un lobul, iar un grup de lobuli un lob glandular. Canaliculele glandulare cuprind un strat de celule mioepiteliale și unul sau mai multe straturi de celule cubice. Lobulii au o dispoziție radiară, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer.

Glanda mamară este îmbrăcată într-o fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o fascie premamară și o fascie retromamară. Femeile care au peste 150 cm circumferința bustului sunt bolnave de gigantomastie.

Vascularizația și inervațiaModificare

Arterele provin din artera toracică (mamară) internă, ram din artera subclaviculară, din artera mamară externă (artera toracică laterală) ram din artera axilară și din arterele intercostale.

Venele urmează în sens invers același traiect cu arterele.

Vasele limfatice se împart în 3 grupuri: extern, intern și inferior, care se îndreaptă spre limfonodulii axilari și subclaviculari.

Inervația glandei mamare provine din nervii intercostali, perechile a II-a până la a IV-a, din ramura supraclaviculară a plexului cervical și din ramurile toracice ale plexului brahial. Inervația vegetativă este constituită din fibre, care merg de-a lungul vaselor.

DimensiuniModificare

Sânii prezintă dimensiuni variabile de la o femeie la alta, în medie având un diametru (lățime) de 12 cm, lungimea verticală fiind de 10 cm și 5 cm în sens anteroposterior.[2]

Revista germană Bild a întocmit o „hartă a sânilor”, în care arată ce măsură medie poartă la sutien femeile din țările lumii, pe regiuni, relatează Huffington Post. Nu este clar pe ce se bazează această hartă, însă jurnaliștii americani speră că au fost folosite datele comerciale ale producătorilor de sutiene și nu vreo metodă empirică. Campioanele mondiale la mărimea bustului, care ar purta sutiene mai mari de mărimea cupei D, s-ar afla în Rusia și în țările nordice-Finlanda, Norvegia și Suedia.[3]

FiziologieModificare

Ciclul mamarModificare

AlăptareModificare

Funcție sexualăModificare

Sânul exercită o atracție asupra bărbatului, manifestând un rol în comportamentul sexual prin erogenitatea regiunii. Sânii contribuie la precizarea identității sexuale a tinerei fete în perioada maturizării și la integrarea imaginii corporale de femeie. În acest context, ei individualizează atributul sexual al femei cel mai proeminent din punct de vedere vizual.[4]

NoteModificare

  1. ^ NICULESCU, Cezar Th.; CÂRMACIU, Radu; VOICULESCU, Bogdan. Anatomia și fiziologia omului. București: Corint, 2009. 423 p. ISBN 978-973-135-429-3
  2. ^ FURĂU, Gheorghe. Ginecologie. 2005. 238 p.
  3. ^ HARTA MONDIALĂ A SÂNILOR. Unde trăiesc femeile cu bustul cel mai mare și cum stă România la acest capitol?, accesat 7 aprilie 2015
  4. ^ Mereuța, 2012, pp. 13-14

Legături externeModificare

BibliografieModificare