Sinagoga Cahal Grande
| Sinagoga Cahal Grande | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Țara |  România  |
| Localitate | București |
| Adresa | strada Negru Vodă nr. 12 |
| Coordonate | 44°25′41″N 26°06′30″E / 44.42806°N 26.10825°E |
| Date despre construcție | |
| Stil arhitectonic | stil eclectic[*] |
| Arhitect | Grigore Cerchez |
| Istoric | |
| Data începerii | |
| Data demolării | 1955 |
| Localizare | |
Modifică date / text  | |
Cahal Grande (în ebraică קהל גראנדה) a fost sinagoga comunității evreiești sefarde din București. Lăcașul a fost distrus în timpul Rebeliunii Legionare și demolat definitiv în 1955.[1][2] În prezent pe locul respectiv trece Bulevardul Unirii.
Istoric
modificareTerenul pe care a fost construită sinagoga, situat în mahalaua Popescului, a fost cumpărat în anul 1818 cu aprobarea domnitorului Ioan Caragea, obținută de epitropii Gavrilă Cohen și Marcu Alsech. În timpul inaugurării în 1819 rabin al obștii sefarde a fost Eliezer Papo. [3] O descriere a acestei sinagogi a rămas în scrierile lui Iuliu Barasch.[4]
Edificiul a fost reclădit în anul 1890 după planurile arhitectului Grigore Cerchez.
Note
modificare- ^ Anca Ciuciu, Images of Bucharest Pogrom (21st - 23rd January 1941), in Holocaust. Bucharest 2010, p. 44. Studii și cercetări (Revista Institutului Național pentru Studierea Holocaustului in România “Elie Wiesel” & Institutul European), vol. II, nr. 1 (3), București, 2010, pp. 37 – 57online
- ^ Bucureștiul evreilor sefarzi, icr.ro, 11 iunie 2019. Accesat la 4 noiembrie 2020.
- ^ saitul Hamadaf hayehudi - Pe raftul de cărți - în ebraică[nefuncțională]
- ^ Cristina Toma, București, panoramă sefardă, p. 9.
Bibliografie
modificare- Dan Mizrahy, Așa a fost... exerciții de memorie, Hasefer, București, 2005;
- Raoul Siniol, Cahal Grande. O mărturie dispărută din trecutul evreilor spanioli din București, Ierusalim, 1979;
- Raoul Siniol, Momente sefarde, Ierusalim, 1980.
 | Acest articol din domeniul arhitecturii este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa ! |