Deschide meniul principal

Solomon Haliță (n. 1859 - d. 1926) a fost un pedagog român, publicist și un artizan al Marii Uniri.

BiografieModificare

Solomon Haliță s-a născut la 17 aprilie 1859. Studiază primele trei clase primare în satul natal, apoi în orașul Năsăud (clasa a IV-a) și apoi gimnaziul românesc. La 20 de ani, Solomon Haliță își ia bacalaureatul „cu laudă”.[1]

La Universitatea din Viena obține licența în Filosofie și Istorie și licența Paedagogiului din Viena.

După terminarea studiilor revine în țară și începând cu data de 31 octombrie 1883 funcționează ca profesor (apoi director) la Dorohoi, la Școala Normală din Galați, apoi la Școala Normală din Bârlad.

Aici a întemeiat prima revista pedagogică din oraș: „George Lazăr”, „revistă pentru educațiune și instrucțiune”, care a apărut lunar în perioada 1887–1889, sub direcțiunea sa.

După 1 octombrie 1888 funcționează ca revizor școlar al județului Tutova și apoi inspector general. După aproape zece ani de activitate în slujba școlii la Bârlad, se transferă la Galați, apoi, în 1905 la Iași, la catedra de filosofie și pedagogie de la seminar. Activează apoi ca inspector general în Ministerul Învățământului (numit de Spiru Haret), funcționar guvernamental la Iași (1916-1918) și director în Prefectura Iași (1919-1921). În 1919 este numit inamovibil în această funcție.

În noiembrie 1918, odată cu evenimentele generate de Marea Unire, autoritățile din Vechiul Regat au numit o delegație condusă de Solomon Haliță, pentru a intra în contact cu fruntașii Partidului Național Român din Transilvania și pentru a îndeplini rolul de observator și organ de legătură între aceștia și guvernul Vechiului Regat.[2]

Începând cu anul 1922, se întoarce în Ardeal, mai întâi ca director general al învățământului primar și normal din Cluj, apoi ca prefect al județului Năsăud, funcție pe care o exercită începând cu anul 1922 și până în 1926, anul morții sale.

În această calitate a întemeiat trei licee, o școală normală și trei școli de meserii.

MoștenireModificare

Din anul 1993, un liceu din orașul natal, Sîngeorz-Băi, a fost denumit Liceul teoretic „Solomon Haliță”. De asemenea, o stradă din municipiul Bistrița poartă numele acestuia.

NoteModificare

  1. ^ Manoliu, Sandu (). Un om și o energie în „Icoana unei școli dintr-un colț de țară românesc. Năsăud. 
  2. ^ Kirițescu, Constantin (). Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1918. București. 

Legături externeModificare