Sângeorz-Băi
| Sângeorz-Băi | |||
| — Oraș — | |||
.jpg) Biserica de lemn de la Mănăstirea Cormaia (monument istoric) | |||
| |||
  Sângeorz-Băi Sângeorz-Băi (România) | |||
 Sângeorz-Băi Sângeorz-Băi (Județul Bistrița-Năsăud) | |||
| Coordonate: 47°22′12″N 24°40′48″E47°22′12″N 24°40′48″E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Bistrița-Năsăud | ||
| SIRUTA | 32599 | ||
| Reședință | Sângeorz-Băi[*] | ||
| Componență | Sângeorz-Băi[*], Cormaia, Valea Borcutului | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Traian Ogâgău[*][3] (PNL, ) | ||
| Altitudine | 446 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 9679 locuitori | ||
| - Densitate | 66,2 loc./km² | ||
| - Recensământul anterior, 2002 | 10.200 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 425300 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Nisporeni | Republica Moldova | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Sângeorz-Băi, mai demult Sângiorgiul Român, Sângeorzul Român (în dialectul săsesc Gergn, Sänt-Jorich, Sänt-Gergn, Gergnâ, în germană Rumänisch-Sankt-Görgen, Sankt Georgen, Georgenau, în maghiară Oláhszentgyörgy, Naszódszentgyörgy) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Cormaia, Sângeorz-Băi (reședința) și Valea Borcutului.
GeneralitățiModificare
Orașul Sângeorz-Băi are o populație de 9.679 de locuitori.[2]
Localitatea este stațiune balneoclimaterică, fiind așezată in partea de nord-est a județului Bistrița-Năsăud. Este traversată de râul Someșul Mare. Apa minerală de aici - în totalitate zece izvoare - a făcut din localitate o stațiune de munte îndrăgită de turiști, in special de cei care urmează un tratament climateric (afectiuni ale aparatului digestiv și afecțiuni reumatismale). Hotelul "Hebe", cu 900 de locuri, dar si fostul hotel "UGSR" (actualul Hotel Someșul 2**), cu 600 de locuri, asigură, pe lânga o serie de vile,pensiuni și cabane, posibilităti optime de cazare la standarde de la 1* la 3***. Aerul curat de munte este un alt avantaj al acestei localități de la poalele Munților Rodnei.
Localități limitrofe: Maieru (spre nord-est) și Ilva Mică (spre sud-vest).
Situată la poalele Munților Rodnei (cei mai mari munți din Carpații Orientali), în apropiere de Parcul National al Munților Rodnei, localitatea se află la 465 m altitudine, înconjurată de păduri de fag, brad, pin și molid.
.jpg)
Aici se află 9 tipuri diferite de izvoare de apă minerală, cu proprietăți vindecătoare pentru afecțiuni ale tubului digestiv, ale ficatului sau care pur și simplu te ajută să-ti păstrezi sănătatea. Proprietățile acestor izvoare minerale concurează cu mult mai cunoscutele stațiuni Vichy-Franța sau Karlovy Vary-Cehia.
Tratamentul se face într-o bază de tratament modernă care aparține stațiunii, dotată cu instalații de hidroterapie, electroterapie, instalații pentru băi calde cu apă minerală și mofete. De asemenea stațiunea are și instalații pentru aerosoli și inhalații, instalații pentru împachetări cu parafină și săli de gimnastică medicală.
DemografieModificare
Componența etnică a orașului Sângeorz-Băi
Români (95,21%)
Romi (1%)
Maghiari (0,31%)
Necunoscută (3,4%)
Altă etnie (0,06%)
Componența confesională a orașului Sângeorz-Băi
Ortodocși (69,2%)
Penticostali (20,95%)
Greco-catolici (5,17%)
Necunoscută (3,49%)
Altă religie (1,17%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sângeorz-Băi se ridică la 9.679 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.200 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,22%), cu minorități de romi (1%) și maghiari (0,31%). Pentru 3,41% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,2%), cu minorități de penticostali (20,95%) și greco-catolici (5,18%). Pentru 3,49% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrațieModificare
Orașul Sângeorz-Băi este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Traian Ogâgău[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 7 | |||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||||
| Candidat independent | 1 | |||||||||
Evoluție demograficăModificare
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.812 locuitori, dintre care 3.591 români, 105 țigani, 97 evrei ș.a.[6]
Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3.680 greco-catolici, 97 mozaici, 17 ortodocși ș.a.[7]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Obiective turisticeModificare
.jpg)
- Biserica de lemn din Sângeorz Băi
- Vila nr.1 (monument istoric)
- Muzeul de Artă Comparată
- Mânăstirea Cormaia
- Muzeul Cuibul Visurilor - în localitatea Maieru
- Turnul cu Ceas de la biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”
- Izvoarele de apă minerală 1 - 10
- Valea râului Someșul Mare
- Cariera de Marmură
- Biserica greco-catolică
- Valea Borcutului
MediaModificare
- Website de prezentare https://www.singeorzbai.com/ro
- Sângeorz TV - http://www.sangeorztv.ro
- Radio Someșul - http://www.radiosomes.ro
PersonalitățiModificare
- Artemiu Publiu Alexi (1846-1896), botanist și pedagog
- Grigore Lupoaie (1854 - 1932), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
- Maxim Pop (1838-1892), profesor de istorie și geografie. Studiile: Gimnaziul din Blaj, seminarul teologic din Gherla și seminarul central greco-catolic "Sf. Barbara" din Viena, urmând și istoria la facultatea filosofică și prelegerile catehetice pedagogice, la școala normală principală din Viena. Și-a luat licența la Universitatea din Pesta. Din 1865 a fost profesor la gimnaziul superior românesc din Năsăud, până la moartea sa. A redactat împreună cu V. Petri și C. Anca revista "Magazinul pedagogic" apoi cu Dr. A. P. Alexi "Resbelul orientale" și câteva cărți didactice A desfășurat o intensă activitate în diferite societăți culturale, a scris numeroase articole în gazete și reviste de specialitate. A murit la Năsăud.[8]
- Anton Buga (1899-1993), cleric greco-catolic, disident anticomunist
- Saveta Bogdan (n. 1946), interpretă de muzică populară românească
- Maxim Dumitraș (n. 1958), sculptor, artist plastic, director al Muzeului de Artă Comparată Sângeorz-Băi
- Gavril Balint (n. 1963), fotbalist
ImaginiModificare
Biserica greco-catolică „Sfântul Gheorghe”
Primăria oraşului Sângeorz-Băi
Bustul cardinalului Iuliu Hossu
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, sfinţită în anul 1880, fosta biserică unită
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
NoteModificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Recensământul populației României din 31 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 306-307.
- ^ Idem, pag. 674.
- ^ Iuliu Moisil, Artemiu P. Alexi 1846-1896, în: "Arhiva someșeană" nr. 24, Năsăud, 1938, pp. 235-260.
Legături externeModificare
- en ro Sângeorz-Băi
- ro Prezentarea orașului
- en ro Ziar electronic local
- Dicționar de localități din Transilvania
- Tratament balnear SÂNGEORZ BĂI
- „Păunița” din Sângeorz Băi și primarul Roland Venig, la Ambasada SUA
- FOTO VIDEO Povestea Sângeorz Băi: „meșterii în farmece” își blestemau pământul pentru a nu-l mai dori nimeni, iar zânele îi răpeau pe ciobani, 7 septembrie 2013, Bianca Sara, Corespondenți „Adevărul”, Adevărul