Sophie Liebknecht

politiciană germană
Sophie Liebknecht
Date personale
Născută1884[1][2][3] Modificați la Wikidata
Rostov-pe-Don, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedată1964 (80 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăZentralfriedhof Friedrichsfelde[*][[Zentralfriedhof Friedrichsfelde (cemetery in Berlin, Germany)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriQ81491893[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuKarl Liebknecht (din ) Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Comunist German  Modificați la Wikidata

Sophie Liebknecht (în rusă Софья Борисовна Либкнехт; n. 1884, Rostov-pe-Don, Imperiul Rus – d. 1964, Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost o socialistă și feministă germană de origine rusă. A fost a doua soție a lui Karl Liebknecht, care a avut trei copii din prima căsătorie cu Julia Liebknecht.

Piatra de mormânt a lui Sophie Liebknecht și a familiei Liebknecht.

Născută la Rostov pe Don, Sophie a fost educată în Imperiul German, unde s-a căsătorit cu gânditorul marxist și în curând liderul revoluționar Karl Liebknecht în 1912. Membru inițial al Partidul Social Democrat din Germania (SPD), ea și-a urmat soțul când a fondat Partidul Comunist din Germania în 1918. Karl Liebknecht a fost ucis la 15 ianuarie 1919, după insuccesul răscoalei spartachiste. Sophie s-a mutat la Londra, iar ulterior s-a întors în Germania în perioada Weimar. Membrii familiei Liebknecht au fost alarmați de ascensiunea Partidului nazist în anii 1930 și, temându-se pentru viața lor în cadrul regimului fascist instituit de Adolf Hitler, au ales să emigreze în această perioadă. Sofie, originară din Rusia, a plecat în Uniunea Sovietică în 1934 și s-a stabilit la Moscova, unde a trăit restul vieții sale (până în 1964).

La înmormântarea ei au participat Robert și Wilhelm, fii ei vitregi din prima căsătorie a lui Karl.[4] Guvernul sovietic a organizat o ceremonie publică și o gardă de onoare.

O mare parte din corespondența ei cu Rosa Luxemburg a fost publicată.

  1. ^ a b Sophie Liebknecht, Deutsche Biographie, accesat în  
  2. ^ a b Sophie Liebknecht, NUKAT 
  3. ^ a b Sophie Liebknecht, MAK 
  4. ^ "Сюжеты Похороны Софьи Борисовны Либкнехт. 1964". Net-Film.ru. Accesat la 12 mai 2010.

Legături externe

modificare