Spiridon Boiță

Date personale
Spiridon Boiță
Născut	8 iunie 1869 Tohanul Vechi, jud. Brașov
Decedat	sec. al XX-lea
Cetățenie	România
Ocupație	avocat; militar
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Spiridon Boiță (n. 8 iunie 1869, Tohanul Vechi, jud. Brașov - d. în sec. al XX-lea) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.^[1]^{:p. 53}^[2]

Biografie

S-a înrolat voluntar în Armata Română în mai 1913 în campania dusă de România contra Bulgariei. Întors acasă în august 1913 pune la cale cu Cătărău și Matei Mureșanu un plan pentru distrugerea statuii lui Arpad așezată de autoritățile maghiare pe muntele Tâmpa din Brașov, plan ce s-a înfăptuit în noaptea de 27 septembrie 1913.^[1]^{:p. 53}

După izbucnirea Primului Război Mondial, împreună cu alți 16 români, duce o activitate conspirativă pentru care este arestat împreună cu soția și fiica sa pe 23 octombrie 1915, petrecând trei ani în închisorile din Târgu Mureș, Cluj, Oradea, Cașovia și Budapesta. La 7 martie 1917 este condamnat de Curtea Marțială de Honvezi din Cluj la spânzurătoare împreună cu alți 8 români din cei 16 menționați mai sus, dar totuși este eliberat la 29 octombrie 1918. ^[1]^{:p. 53}

La 23 noiembrie 1918 preia Prefectura județului Brașov ca mandatar al Consiliului Național Român, însă ulterior demisionează pentru un post în cadrul Siguranței Generale București, după care a practicat avocatura. ^[1]^{:p. 54}

Activitate politică

A înființat Garda Națională Română din Brașov. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 ca reprezentant al comunei Tohanul Vechi, plasa Bran.^[1]^{:p. 54}

Recunoaștere

A fost numit membru al Ordinului Ferdinand I în calitate de Cavaler.

Note

^ ^a ^b ^c ^d ^e Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005
^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Bibliografie

Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. I)

Lectură suplimentară

Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Cluj-Napoca, 1993
Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7

Legături externe

Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918

Vezi și

Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

[Neamtu-1] Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005

[2] Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

[1]

[2]