Srbac

Srbac (în sârbă Србац) este un oraș și o comună din Republika Srpska, o entitate din statul Bosnia și Herțegovina. Se află la confluența râurilor Vrbas și Sava. Conform rezultatelor recensământului din 2013, comuna a avut o populație de 17.587 de locuitori, în timp ce orașul Srbac a avut o populație de 2.707 de locuitori.^[1]

Coordonate: 45°06′00″N 17°31′00″E ({{PAGENAME}}) / 45.1°N 17.516666666667°E
Srbac
— *comună din Bosnia și Herțegovina și localitate de frontieră[]** —

Srbac (Bosnia) Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina

Țară	Bosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi[*]	Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]	Comuna Srbac[*]

Suprafață
- Total	453 km²

Fus orar	CET (+1)
- Ora de vară (DST)	CEST (+1)
Cod poștal	78420
Prefix telefonic	51

Prezență online
www.srbac-rs.com GeoNames
Modifică date / text

Geografie

Geografie fizica

Comuna Srbac este situată în zona în care râul Vrbas se varsă în râul Sava. Zona de izvorâre a râului Vrbas este Muntele Zec (Iepurele) aflat la aproximativ 140 de kilometri spre sud. Zona din jurul comunei Srbac este formată din pădure muntoasă la sud-est (40% din suprafața totală) și terenuri agricole la sud-vest (60% din suprafața totală). Orașul în sine a fost construit în valea Panoniei, care se află la tranziția dintre zonele montane joase și terenurile agricole plane. Lanțurile montane din sud-est se numesc Motajica, iar cel mai înalt vârf se numește Gradina, care are 652 demetri deasupra nivelului mării. Punctul cel mai de jos este de 89 de metri deasupra nivelului mării, în Vlaknica (un sat mic), de-a lungul râului Sava.

Geografia politică

Comuna Srbac este situată în partea de nord-est a Republikii Srpska la 45,5° N 17,31° E și se învecinează cu comunele Derventa, Prnjavor, Laktaši și Gradiška și are o frontieră lungă de 42 km cu Republica Croația. Comuna Srbac are o suprafață de 453 km² și este formată din 39 de așezări.

Climat

Srbac are un climat temperat-continental, cu ierni dure și veri calde. Cea mai caldă lună a anului este iulie, cu o temperatură medie de 25°C (77°F). Cea mai rece lună a anului este ianuarie, când temperaturile sunt în medie de -5°C (23°F). Precipitațiile anuale în Srbac sunt de aproximativ 875 mm. Datorită latitudinii; în Srbac ninge aproape în fiecare an. Vânturile puternice bat dinspre nord și nord-est aducând multă zăpadă.

Istorie

Harta comunei Srbac

Biserica Ortodoxă Sârbă

Dovezile arheologice indică o așezare din epoca fierului existentă în regiune (Cagan). Înainte de prăbușirea Imperiului Roman de Apus, orașul a fost menționat în această zonă. Ca și în Balcani în timpul ocupației otomane, orașele au fost arse și distruse în mod constant. În zona cadastrală a Srbacului modern a existat orașul istoric Svinjar (care are sensul de „grajd de porcine”).

Epoca otomană

În timpul Războiului cel Lung (1591-1606), Ahmet Hafiz-pașa și-a mutat imensa armată din Slavonia ocupată de otomani peste râul Sava, la Svinjar, în Bosnia (1596). În timpul ocupației otomane, regiunea a făcut parte din Sangeacul Bosnia. Svinjar a fost unul dintre locurile importante ale rebelilor din Bosnia în timpul Răscoalei din Herțegovina (1875–1877) împotriva Imperiului Otoman; una dintre bătălii a avut loc aici, la 21 noiembrie 1875, într-un loc numit Srbac unde haiducii din muntele Motajica au ars și au distrus o tabără militară otomană.

Austro-Ungaria

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Svinjar a fost sub ocupație Austro-Ungară. În 1888 a fost deschisă o școală primară în Svinjar. Între anii 1899-1921, aproximativ 7.000 de polonezi și aproximativ 5.000 de ucraineni au migrat și s-au stabilit în zonă. Spre sfârșitul anului 1929 a fost deschis și un centru medical în Svinjar. La 2 noiembrie 1933, ministrul afacerilor interne al Regatului Iugoslaviei a schimbat numele orașului în Srbac.

Iugoslavia

În timpul celui de-al doilea război mondial aceste ținuturi au fost invadate frecvent de toate părțile implicate în război. În anii 1970, Srbac a cunoscut o dezvoltare rapidă odată cu deschiderea unei noi fabrici de textile și a unei fabrici de materiale de împachetare și ambalare. Cu toate acestea, creșterea economică s-a oprit în timpul Războiului Bosniac. Srbac a fost bombardat de 3 ori în timpul războiului de către forțele croate, în vara anului 1992. Nimeni nu a fost ucis în aceste 3 incidente și Srbac a suferit doar pagube minore.

Demografie

Clădirea Consiliului municipal.

Populație

Conform rezultatelor recensământului din 2013, comuna a avut 17.587 de locuitori, în timp ce orașul Srbac a avut o populație de 2.707 de locuitori.^[1]

Populația după așezare – comuna Srbac
	Așezare	1948	1953	1961	1971	1981	1991	2013
	Total				21.226	22.336	21.840	17.587
1	Bajinci						900	621
2	Bardača						269	195
3	Brezovljani						292	267
4	Brusnik						176	86
5	Vlaknica						247	133
6	Gaj						5	3
7	Glamočani						615	559
8	Gornja Lepenica						351	240
9	Gornji Kladari						392	316
10	Gornji Srđevići						608	455
11	Donja Lepenica						537	326
12	Donji Kladari						222	172
13	Donji Srđevići						393	302
14	Dugo Polje						332	247
15	Ilićani						207	124
16	Inađol						785	779
17	Kaoci						797	528
18	Kobaš						1,014	509
19	Korovi						534	317
20	Kukulje						950	842
21	Lilić						315	199
22	Nova Ves						377	243
23	Novi Martinac						15	13
24	Nožičko						1,117	916
25	Povelič						1,219	982
26	Pribljezi						562	432
27	Razboj Župski						481	312
28	Razboj Ljevčanski						903	845
29	Rakovac						36	6
30	Resevac						242	196
31	Selište						134	81
32	Seferovci						307	238
33	Sitneši						1,207	871
34	Sitneši Mali						490	314
35	Srbac	573	492	789	1.437	2.442	3.043	2.707
36	Srbac Selo						824	822
37	Stari Martinac						452	323
38	Ćukali						380	308
39	Crnaja						110	104

Compoziție etnică

Compoziție etnică - orașul Srbac
	2013^[1]	1991^[2]	1981^[3]	1971^[4]
Total	2.707 (100,0%)	3.043 (100,0%)	2.442 (100,0%)	1.437 (100,0%)
Sârbi		2.605 (85,61%)	1.840 (75,35%)	1.285 (89,42%)
Iugoslavi		209 (6.868%)	394 (16,13%)	10 (0,696%)
Alții		124 (4.075%)	71 (2.907%)	28 (1.949%)
Croați		54 (1.775%)	65 (2.662%)	46 (3.201%)
Bosniaci		51 (1.676%)	33 (1.351%)	39 (2.714%)
Muntenegreni			29 (1.188%)	22 (1.531%)
Macedoneni			7 (0,287%)	2 (0,139%)
Albanezi			3 (0,123%)
Romi				4 (0,278%)
Sloveni				1 (0,070%)

Compoziție etnică - comuna Srbac
	2013.	1991.	1981.	1971.
Total	17.587 (100,0%)	21.840 (100,0%)	22.336 (100,0%)	21.226 (100,0%)
Sârbi	16.630 (94,56%)	19.382 (88,75%)	19.175 (85,85%)	19.469 (91,72%)
Bosniaci	417 (2.371%)	940 (4.304%)	800 (3.582%)	1 018 (4.796%)
Alții	409 (2.326%)	567 (2.596%)	557 (2.494%)	454 (2.139%)
Croați	131 (0,745%)	140 (0,641%)	172 (0,770%)	203 (0,956%)
Iugoslavi		811 (3.713%)	1 543 (6.908%)	34 (0,160%)
Muntenegreni			57 (0,255%)	27 (0,127%)
Albanezi			12 (0,054%)	5 (0,024%)
Macedoneni			11 (0,049%)	4 (0,019%)
Sloveni			6 (0,027%)	8 (0,038%)
Romi			3 (0,013%)	4 (0,019%)

Vezi și

Comunele Bosniei și Herțegovinei

Referințe

^ ^a ^b ^c Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă).
^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)

Legături externe

Site oficial

[Census2013-1] Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba

[stats1991-2] „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă).

[3] Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)

[4] Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)

[1]

[2]

[3]

[4]