Stanciu Stoian

Date personale

Născut

1900^[1]

Decedat

1984 (84 de ani)^[1]

Cetățenie

România^[2]

Ocupație

politician

Limbi vorbite

limba română^[2]

Activitate

Stanciu Stoian (n. 1900 – d. 1984) a fost un pedagog, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române.^[3] În perioada 1946 - 1975, Stanciu Stoian a fost deputat în Marea Adunare Națională.^[4]

Ministru al Cultelor

În calitate de ministru al Cultelor a participat la desființarea Bisericii Române Unite cu Roma. La data de 27 octombrie 1948 a dispus împreună cu Teohari Georgescu, ministrul de interne, arestarea episcopilor greco-catolici din România.^[5]^[6]

Distincții

În iunie 1969 i s-a conferit titlul de profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățămîntului și culturii din patria noastră”.^[7]

Note

^ ^a ^b Stanciu Stoian
^ ^a ^b IdRef, accesat în 8 martie 2020
^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S
^ http://www.cide.ro/Academicieni%20economisti.pdf
^ „Focare de agitație între care cele mai periculoase sunt, în ordinea importanței: Blaj, Cluj, Mănăstirea Bixad, Oradea Mare, jud. Mureș, jud. Năsăud (Valea Someșului), jud. Someș; în aceste zone punctele primejdioase de agitație sunt constituite la reședințele episcopale și catedralele greco-catolice, unde foștii episcopi duc o activitate febrilă, creând o stare de încordare periculoasă, se remarcă îndeosebi activitatea depusă de fostul episcop Suciu din Blaj. Este momentul prielnic să se treacă la lichidarea focarelor de agitație și propaganda dușmănoasă, deoarece enoriașii și bisericile trecând la ortodoxism, nu mai pot funcționa catedralele sau reședințele episcopale.” Arhiva Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet, Fond Biserica Greco-Catolică, Dosar 3, f. 2.
^ Memorialul Sighet, Procesul verbal al ședinței de colectiv MAI din 27 octombrie 1948 (facsimil)
^ Decretul nr. 493 din 26 iunie 1969 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învățămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie, Ziua învățătorului, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 14 iulie 1969.

[447647ce1f7b93fa02631c9cfb790175-1] Stanciu Stoian

[bb39150796e4e5d50896edd8571fa0c0-2] IdRef, accesat în 8 martie 2020

[3] Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S

[4] ttp://www.cide.ro/Academicieni%20economisti.pdf

[5] „Focare de agitație între care cele mai periculoase sunt, în ordinea importanței: Blaj, Cluj, Mănăstirea Bixad, Oradea Mare, jud. Mureș, jud. Năsăud (Valea Someșului), jud. Someș; în aceste zone punctele primejdioase de agitație sunt constituite la reședințele episcopale și catedralele greco-catolice, unde foștii episcopi duc o activitate febrilă, creând o stare de încordare periculoasă, se remarcă îndeosebi activitatea depusă de fostul episcop Suciu din Blaj. Este momentul prielnic să se treacă la lichidarea focarelor de agitație și propaganda dușmănoasă, deoarece enoriașii și bisericile trecând la ortodoxism, nu mai pot funcționa catedralele sau reședințele episcopale.” Arhiva Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet, Fond Biserica Greco-Catolică, Dosar 3, f. 2.

[6] Memorialul Sighet, Procesul verbal al ședinței de colectiv MAI din 27 octombrie 1948 (facsimil)

[7] Decretul nr. 493 din 26 iunie 1969 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învățămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie, Ziua învățătorului, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 14 iulie 1969.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]