Stanisław Przybyszewski
Stanisław Przybyszewski | |
Fotografie de familie | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 7 mai 1868 Łojewo Inowrocław, Regatul Prusiei |
Decedat | 23 noiembrie 1927 (59 de ani) Jarontach Inowrocław, Polonia |
Înmormântat | Góra[*] |
Căsătorit cu | Dagny Juel[*] (–)[1] Jadwiga Przybyszewska[*] |
Copii | Zenon P. Westrup[*] Bolesław Przybyszewski[*] Iwa Dahlin[*] Stanisława Przybyszewska |
Cetățenie | Polonia |
Ocupație | traducător dramaturg jurnalist poet scriitor eseist |
Locul desfășurării activității | Berlin[2] |
Limbi vorbite | limba poloneză[3][4] limba germană |
Activitate | |
Domeniu artistic | romancier polonez, dramaturg, poet |
Studii | Universitatea Humboldt din Berlin |
Mișcare artistică | simbolism, industrialism, naturalism, Tânăra Polonie |
Opere importante | „Homo Sapiens”, „Zur Psychologie des Individuums” |
Influențat de | Richard Dehmlem, Alfred Mombert, Edvard Munch, Auguste Strindberg, Tadeusz Boy-Żeleński, Stanisław Brzozowski |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Stanisław Feliks Przybyszewski (n. 7 mai 1868, Łojewo Inowrocław – d. 23 noiembrie 1927, Jarontach Inowrocław) a fost un romancier polonez, dramaturg și poet al școlii naturalismului decadent. Dramele sale sunt asociate cu mișcarea simbolismului . El a scris atât în limba germană cât și în poloneză și a fost un reprezentat al boemei din Cracovia, aparținând mișcării Tânăra Polonie. Stanisław Przybyszewski este o legendă vie, el devenind eroul multor zvonuri și anecdote alături de Tadeusz Boy-Żeleński și Stanisław Brzozowski. În Berlin, el a fost numit "un polonez genial"[5] în termenii "artă pentru artă" și "sufletul gol", fiind autorul manifestului Confiteor[6].
Viața
modificarePrzybyszewski s-a născut în Łojewo în familia profesorului satului Józef Przybyszewski. A urmat cursurile mai multor școli, reușind să termine liceul în anul 1889, finele acestui an găsindu-l la Berlin unde studiază arhitectura și mai apoi medicina, fără a finaliza pe vreuna din ele. În Berlin ia contact cu satanismul și cu filozofia lui Nietzsche care-l fascinează și datorită cărora se aruncă în vâltoarea boemă a orașului. Datorită cunoștințelor de neuropsihologie dobândite în consonanță cu teoriile lui Nietzsche, publică în anul 1892 două eseuri intitulate „Zur Psychologie des Individuums”[7]. A fost rapid acceptat de boema scandinavo - germană, împrietenindu-se imediat cu Richard Dehmlem, Alfred Mombert, pictorul Edvard Munch și Auguste Strindberg.[7]
În Berlin, a trăit cu Martha Foerder, cu care a avut trei copii. Ulterior, el s-a căsătorit cu Dagny Juel la data de 18 august 1893 cu care a avut doi copii. În perioada 1893 - 1898, Dagny și Przybyszewski au locuit uneori în Berlin și adeseori în orașul natal al soției, Kongsvinger din Norvegia. În 1896, Stanisław a fost arestat fiind suspectat pentru uciderea fostei sale concubine Martha, dar a fost eliberat după ce s-a stabilit că ea a murit de intoxicație cu monoxid de carbon. După moartea Marthei, copiii au fost trimiși la diferite centre de plasament.
Lucrări publicate
modificare- Zur Psychologie des Individuums (1892)
- De Profundis (1895)
- Vigilien (1895)
- Homo Sapiens (1896)
- Die Synagoge des Satan (1897); Synagoga szatana (1899 Polish edition)
- Satans Kinder (1897)
- Das große Glück (1897)
- Epipsychidion (1900)
- Androgyne (1900)
- Totentanz der Liebe (1902)
- Erdensöhne (1905)
- Gelübde (1906)
- Polen und der heilige Krieg (1915)
- Von Polens Seele. Ein Versuch (1917)
- Der Schrei (1918)
- Moi współcześni (1928)
Dramaturgie
modificare- The Eternal Fairy-Tale
- The Golden Fleece
- The Snow (Schnee, 1903)
Legături externe
modificare
Referințe
modificare- ^ Norsk biografisk leksikon
- ^ „Stanisław Przybyszewski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Arthur Hutnikiewicz: Tânăra Polonie. Varșovia: Oxford University Press, 2000, 204 pp. ISBN 83-01-11394-4.
- ^ Eseul Confiteor al lui Stanislaw Przybyszewski releva rolul artistului și a fost editat în paginile revistei Viața în Cracovia din 1899. El a devenit manifest al modernismului polonez.
- ^ a b Artur Hutnikiewicz: Tânăra Polonie. Varșovia: Oxford University Press, 2000, 203 pp. ISBN 83-01-11394-4