Nu confundați cu Republicile baltice.

Statele Baltice (în estonă Balti riigid, Baltimaad; în letonă Baltijas valstis; în lituaniană Baltijos valstybės), cunoscute și ca Țările Baltice, Republicile Baltice sau Națiunile Baltice, este un termen geopolitic folosit pentru o regiune din nord-estul Europei situată pe coasta de est a Mării Baltice, care corespunde, în prezent, celor 3 țări baltice: Lituania, Letonia și Estonia, și a fostei Prusii Orientale (inclusiv regiunea Kaliningrad din Rusia). Adesea, termenul de "State Baltice" include numai cele 3 republici baltice, fără regiunea Kaliningrad[1][2]

Statele baltice
ȚăriEstonia
Letonia
Lituania
Fus orarUTC+02:00

Aceste țări și-au recâștigat independența de la Uniunea Sovietică în 1991. Dintre acestea, Estonia se distinge printr-o cultură de sorginte nordică, apropiată de cea finlandeză sau suedeză.

Finlanda este câteodată considerată ca stat baltic, cum a fost cazul în timpul celui de al Doilea Război Mondial, când a fost inclusă în Pactul Molotov-Ribbentrop.

Cele trei state baltice au devenit membre ale Uniunii Europene și NATO în 2004. Economiile lor cresc foarte repede, cu creștere anuală în jur de 5-7%, mult peste media Europei.

Regiunea modificare

Steag Țara Capitala Orașe principale Populație (2011) Suprafață terestră Densitate
  Estonia Tallinn Tallinn, Tartu, Narva 1.320.976 45.227 km² 29,6 loc./km²
  Letonia Riga Riga, Daugavpils, Liepāja 2.229.641 64.589 km² 34,5 loc./km²
  Lituania Vilnius Vilnius, Kaunas, Klaipėda 3.201.344 65.200 km² 49,1 loc./km²
  Regiunea Kaliningrad (Federația Rusă) Kaliningrad Kaliningrad, Sovetsk, Cerneahovsk 941.474 15.125 km² 62 loc./km²
Total: 7.693.435 190.141 km² 40,5 loc./km²

Referințe modificare

  1. ^ Baltic states | History, Map, People, Independence, & Facts | Britannica (în engleză), www.britannica.com 
  2. ^ Smorodinskaya (), Encyclopaedia of Contemporary Russian (în engleză), Routledge, p. 64 

Vezi și modificare

Lectură suplimentară modificare

  • O istorie a Europei Nordice și Baltice: De la epoca naționalismului la Războiul Rece, Silviu Marian Miloiu, Dan Mărgărit, Editura Cetatea de Scaun, 2004