Statuia Lupa Capitolina din Cluj-Napoca

Poziționare
Statuia Lupa Capitolina din Cluj-Napoca
Vedere din față
Coordonate	46°46′10″N 23°35′32″E ({{PAGENAME}}) / 46.7694°N 23.5922°E
Localitate	Cluj-Napoca
Țara	România
Adresa	Bd. Eroilor 28, municipiul Cluj-Napoca^[1]
Edificare
Artist	Ettore Ferrari
Data finalizării	1921
Clasificare
Cod LMI	CJ-III-m-B-07814
Modifică date / text

Statuia Lupa Capitolina din Cluj-Napoca, colocvial Statuia Lupoaicei, este o copie a Lupei Capitolina din Roma, dăruită în anul 1921 de municipalitatea din Roma orașului Cluj, ca simbol al legăturii de latinitate între Italia și România.

Istoric

Statul italian a făcut cadou României în anul 1921 două copii ale statuii lupoaicei de pe Capitoliu (Lupa Capitolina). O copie a fost trimisă la Cluj, iar cea de a doua la Chișinău, drept simboluri ale unității românilor din zonele unificate cu Regatul Român.

Monumentul este o copie fidelă a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus și Remus.^[2] Soclul monumentului din Cluj a fost prevăzut cu un basorelief al împăratului Traian, lucrare executată în bronz de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930), și cu inscripția ALLA CITTÀ DI CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI. A fost hotărâtă amplasarea monumentului în Piața Unirii, în fața statuii lui Matei Corvin, iar festivitatea de dezvelire a avut loc la 28 septembrie 1921, fiind prezidată de Iulian Pop, primul primar român al municipiului, în prezența a numeroși locuitori.

Odată cu Dictatul de la Viena, din 1940, în timpul exodului forțat al unei părți importante a populației românești, statuia a luat și ea calea refugiului pentru a fi pusă la adăpost. Între 1940-1944, din motive de siguranță, a fost dusă în municipiul Sibiu. Dupa unele poze aparute s-ar putea totus ca aceste informatii sa nu fie corecte sau complete. Pe poze apar soladati in uniforma maghiara in fata statuii facute dupa ocuparea Clujului de către administratia Ungara. Statuia nu este completa lipsind figurinele lui Romulus si Remus.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, statuia a revenit la Cluj, dar noul climat politic existent nu a permis reinstalarea statuii pe locul original, de aceea ea a fost montată în anul 1967, la inițiativa profesorului Constantin Daicoviciu, în fața clădirii centrale a Universității pe strada M.Kogălniceanu, unde a rămas până în 1973, când statuia a fost mutată la intersecția Bd. Eroilor cu Piața Unirii, pe locul ei din fața Universității fiind amplasat grupul statuar Școala Ardeleană^[3].

În anul 1994 statuia a fost luată de pe amplasamentul său de la intersecția Bd. Eroilor cu Piața Unirii și a fost înlocuită cu Monumentul Memorandiștilor, ridicat în cinstea memorandiștilor care au avut puterea de a se ridica contra măsurilor de deznaționalizare a românilor luate de guvernul austro-ungar. Evenimentul a avut loc la exact 100 de ani de la osândirea la temniță a memorandiștilor. Statuia Lupoaicei a fost mutată la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, unde a fost restaurată de sculptorul Liviu Mocan, iar in 2007 de sculptorul Kolozsi Tiberiu, ulterior ea fiind amplasată la jumătatea Bulevardului Eroilor.

În 2006, după începerea șantierului de pe Bulevardului Eroilor, statuia a fost îndepărtată de pe amplasament.

Pe 29 noiembrie 2008, Lupa Capitolina a revenit pe soclul său de pe Bulevardul Eroilor, în fața catedralei greco-catolice Schimbarea la Față.^[4]

În cultura populară

Scriitorul Augustin Buzura a scris în romanul Orgolii (1977) că, în zilele Dictatului de la Viena (1940), au avut loc demonstrații masive la Cluj împotriva cedării părții de nord a Transilvaniei către Ungaria Horthystă, cedare impusă de Germania Nazistă și Italia Fascistă, iar un grup de țărani aflați în fața statuii Lupoaicei dăruite României de statul italian a strigat din răsputeri: „Duce, duce, i-ați cățeaua și ți-o f...”.^[5]

Note

^ Monuments database, 7 noiembrie 2017
^ În Cluj, unul din cei doi frați, Remus sau Romulus, din grupul statuar „Lupa capitolina” a fost ulterior temporar furat și transformat în îngeraș, pentru împodobirea unei cripte din cimitir.
^ Nu se cunoaște locul de amplasament al statuii la Cluj între anii 1944-1967.
^ „Sapte locatii pentru Lupa Capitolina”. Arhivat din original la 2 martie 2009. Accesat în 10 martie 2009.
^ Augustin Buzura, Orgolii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 280.

Bibliografie

Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
Cluj-Napoca - Claudiopolis, Noi Media Print, București, 2004
Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Statuia Lupa Capitolina din Cluj

Lupa Capitolina (Mihai Bărbulescu, 2005)
Lupoaica la români Arhivat în 22 februarie 2014, la Wayback Machine., 24 august 2010, HotNews
Ce legătură există între Lupa Capitolina din Cluj și Ettore Ferrari Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 8 august 2012, Leonard Horvath, Ioan Ciorca, România liberă
https://portalcj.ro/2019/11/statuia-lupoaicei-1936-piata-unirii-daruita-de-roma/

Vezi și

Lista locurilor din Cluj-Napoca

[0524835a1c56d341f89c3ea905e1133a-1] Monuments database, 7 noiembrie 2017

[2] În Cluj, unul din cei doi frați, Remus sau Romulus, din grupul statuar „Lupa capitolina” a fost ulterior temporar furat și transformat în îngeraș, pentru împodobirea unei cripte din cimitir.

[3] Nu se cunoaște locul de amplasament al statuii la Cluj între anii 1944-1967.

[4] „Sapte locatii pentru Lupa Capitolina”. Arhivat din original la 2 martie 2009. Accesat în 10 martie 2009.

[5] Augustin Buzura, Orgolii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 280.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]