Wikipedia

Stella Roman

cântăreață română
Stella Roman

Stella Roman în 1941
Date personale
Nume la naștereFlorica Vierica Alma Stela Blașu Modificați la Wikidata
Născută[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Cluj, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (87 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață de operă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeStella Roman  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă  Modificați la Wikidata
Tipul de vocecoloratura soprano[*][[coloratura soprano (soprano voice with high range and the ability to execute with elaborate ornamentation and embellishment)|​]]  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce[*]​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Stella Roman (născută Florica Viorica Alma Stela Blașu, 23 august 1904, Cluj - 12 februarie 1992, New York) a fost o soprană română a cărei carieră s-a desfășurat pe cele mai importante scene din Italia și Statele Unite.[5][6][7][8][9]

Biografie modificare

Stella Roman s-a născut la Cluj, Austro-Ungaria. A studiat canto timp de opt ani înaintea debutului concertistic din Cluj, orașul natal. După debutul ei la București a câștigat o bursă de studii în Italia cu marea interpretă veristă Giuseppina Baldassare - Tedeschi, despre care spunea mai târziu: "stilul ei nu mi se potrivea".[10] A continuat studiile cu Hariclea Darclée (prima interpretă a rolului titular din Tosca în anul 1900), fiind mult mai fericită sub îndrumarea ei: "m-a învățat valoarea fiecărui cuvânt și a fiecărei fraze".[10]

Debutul ei într-o sală de operă s-a produs la Bologna în anul 1934 în rolul Magdalena din Andrea Chénier (alte surse menționând debutul ei la Piacenza în 1932). A cântat Tosca la Teatro di San Carlo în Napoli, începând lunga ei colaborare cu tenorul Giacomo Lauri-Volpi. În anul 1937 i-a fost oferit un contract pe trei ani la Opera din Roma de către Tullio Serafin, făcându-și imediat debutul în Aida de Giuseppe Verdi.[11]

Tot cu Aida a debutat și la Metropolitan Opera din New York în anul 1941, continuând să cânte acolo pe parcursul anilor '40 în repertoriul italian: Trubadurul, Otello, Bal mascat, Cavalleria rusticana, La Gioconda, Tosca, Boema ș.a. A împărțit deseori aceste roluri la Met cu Zinka Milanov. A părăsit Metropolitan-ul în 1951 odată cu sosirea lui Rudolph Bing ca director general. La Metropolitan a cântat 126 de spectacole, apărând în 13 roluri pe parcursul celor 10 stagiuni (dintre toți soliștii de operă pe care i-a avut România ea a cântat cele mai multe spectacole la Metropolitan). A cântat de asemenea la San Francisco, Cincinnati, deseori în Brazilia, Cuba, Mexic și Puerto Rico iar în Europa la Florența, Berlin, Salzburg și în multe alte orașe importante.

Stella Roman s-a bucurat de o relație specială cu Richard Strauss, care a ales-o să cânte rolul Împărătesei în premiera italiană a operei Die Frau ohne Schatten la Scala din Milano în anul 1940. Mai târziu l-a vizitat pe Strauss la Pontresina în anul 1948 pentru a studia cu el Ultimele Patru Cântece și rolul Marschallin din Cavalerul Rozelor. Cu rolul Marschallin și-a încheiat cariera la teatrul San Carlo din Napoli. S-a retras în 1953 după a doua căsătorie; cariera ei a adunat 19 ani.

Vocea sa a fost admirată pentru calitatea căldurii lirice și pentru abilitatea unor pianissime pe note înalte și a climaxului vibrant, dar s-a spus despre tehnica sa că ar fi fost neortodoxă și uneori 'eretică'.

După retragerea de pe scenă a început să picteze, lucrările ei fiind expuse. A murit la vârsta de 87 de ani la New York.

Discografie modificare

Câteva dintre spectacolele de la Metropolitan Opera au fost înregistrate.[7][12] Dintre înregistrările Stellei Roman, în ordine cronologică:

Stella Roman a spus că a făcut mai multe înregistrări de cântece populare românești cu George Enescu, dar nu se știe exact unde au fost realizate.

Note modificare

  1. ^ a b „Stella Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Stella Roman, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b Stella Roman, Discogs, accesat în  
  4. ^ a b Stella Roman, Autoritatea BnF 
  5. ^ „Stella Roman, 87, Soprano in Works Staged by the Met”, The New York Times (în engleză), , ISSN 0362-4331, accesat în  
  6. ^ Facebook; Twitter; options, Show more sharing; Facebook; Twitter; LinkedIn; Email; URLCopied!, Copy Link; Print (). „Stella Roman; Celebrated Operatic Star” (în engleză). Los Angeles Times. Accesat în . 
  7. ^ a b „Stella Roman” (în engleză). Discogs. Accesat în . 
  8. ^ „Stella Roman”. www.bruceburroughs.com. Accesat în . 
  9. ^ Service, New York Times News. „RENOWNED SOPRANO STELLA ROMAN, 87” (în engleză). chicagotribune.com. Accesat în . 
  10. ^ a b Rasponi, Lanfranco. The last prima donnas. (London, Gollancz, 1984), pp.553-560.
  11. ^ „Stella Roman” (în engleză). Opera-Arias.com. Accesat în . 
  12. ^ „BiblioTech PRO V3.2a”. archives.metoperafamily.org. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și modificare

Legături externe modificare

  Materiale media legate de Stella Roman la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stella_Roman&oldid=16123997