Taverna
O taverna (în greacă ταβέρνα) este un mic restaurant grecesc(d) în care se servesc preparate din bucătăria grecească(d). Taverna este o parte integrantă a culturii grecești și a devenit familiară persoanelor din alte țări care vizitează Grecia, precum și persoanelor care frecventează tavernele (ταβέρνες, la plural) înființate de grecii expatriați(d) în țări ca Statele Unite ale Americii și Australia.
Etimologie și istorie
modificareTaverna (în greacă ταβέρνα) este un cuvânt preluat din latinescul taberna (la plural tabernae), care înseamnă „magazin” (vezi taberna(d) romană). Cuvântul latin era derivat la rândul său din tabula, care înseamnă „masă”.
Cele mai vechi mărturii arheologice ale unui restaurant grecesc au fost descoperite în Agora din Atena(d) în timpul săpăturilor efectuate de Școala Americană de Studii Clasice(d) la începutul anilor 1970.[1] Cantități mari de ustensile de gătit și de mâncat, precum farfurii, castroane, caserole cu capac, rotisoare(d) pentru frigerea cărnii, mojare pentru tocat și măcinat, precum și un clopot pentru un vas de gătit și o varietate de ulcioare, s-au găsit în acea taverna.[1] Au fost găsite, de asemenea, cantități mari de oase de pește și rămășițe de crustacee, ceea ce dezvăluie că meniul restaurantului era format din stridii, midii(d), Murex(d) și pești mari.[1] Un magazin de vinuri din apropiere, asociat posibil cu restaurantul, servea vin local din Attica, precum și o mare varietate de vinuri importate din Chios, Mende(d), Corint, Samos și Lesbos.[1]
Localurile care serveau vin au fost, de asemenea, prezente în Imperiul Bizantin, așa cum demonstrează o dispoziție a autorităților din secolul al X-lea d.Hr. care stabilea o oră de închidere(d) pentru a preveni „violența și revoltele” induse de consumul de alcool.[2]
Funcționare
modificareTavernele se deschid de obicei la prânz, iar programul de servire a cinei începe la ora 20:00 și atinge apogeul în jurul orei 22:00.[3] Pe măsură ce turismul s-a dezvoltat în Grecia, numeroase taverne au încercat să-și satisfacă vizitatorii străini cu meniuri în limba engleză, iar multe dintre ele apelează la persoane insistente („tout(d)”) pentru a-i atrage înăuntru pe vizitatori. În mod similar, tavernele din zonele turistice plătesc comisioane ghizilor turistici care aduc acolo grupuri de turiști.[4]
Meniuri
modificareUn meniu tipic pentru o tavernă modernă include adesea:
- Pâine, de obicei franzele grecești, iar uneori pita(d)
- Carne de miel, porc sau vită
- Salate precum salata grecească(d)
- Aperitive sau antreuri precum Tzatziki(d) (sos de iaurt, usturoi și castraveți), Melitzanosalata(d) (sos de vinete), Tirokafteri(d) (brânză feta bătută, cu ardei iute și ulei de măsline), Spanakopita(d) și dolmades sau dolmadakia - (amestec de orez cu ierburi proaspete precum mentă și pătrunjel și, uneori, nuci de pin - și în unele regiuni se adaugă carne tocată - strâns învelită cu frunze fragede de struguri și servit cu un sos de lămâie gros și cremos)
- Supe precum Avgolemono(d) (supă cu ou și lămâie) și fasolada (ciorbă de fasole)
- Paste cum ar fi spaghetti napolitano, Pastitsio(d) (straturi coapte de paste groase și amestec de carne tocată acoperite cu un sos bechamel gros)
- Mâncăruri din pește și fructe de mare, cum ar fi pește proaspăt prăjit, cod sărat(d) prăjit servit cu skordalia (sos de usturoi(d)), calmar prăjit(d) și caracatiță
- Mâncăruri coapte (magirefta), inclusiv o mare varietate de mâncăruri de legume de sezon, cum ar fi musaca (vinete sau dovlecei, carne tocată și sos bechamel)
- Mâncăruri la grătar, cum ar fi Souvlaki(d)
- Vin, inclusiv Retsina(d), Mavrodafni(d) și alte soiuri grecești de vin roșu/alb
- Bere
- Băuturi spirtoase precum Ouzo(d), Tsipouro(d) și coniac Metaxa(d)
- Fructe
- Deserturi precum baclava, Galaktoboureko(d) etc.
În literatură și artă
modificarePersonajul principal din piesa Shirley Valentine(d) (1986), scrisă de Willy Russell(d) și adaptată în 1989 într-un film britanic(d) după scenariul dramaturgului, își părăsește soțul și familia din Liverpool pentru o vacanță în care are o aventură cu un chelner de la o tavernă și ajunge în final să lucreze acolo.[5]
Galerie
modificare-
O taverna în districtul Anemomilos al orașului Corfu.
-
Choriatiki(d), o salată grecească tipică servită într-o taverna.
Note
modificare- ^ a b c d Shear 1975, pp. 356–357.
- ^ Book of the Eparch 19, as quoted in Dalby 1996, "Biscuits from Byzantium", p. 196.
- ^ Hiestand 2003, p. 65.
- ^ Cox 2001, p. 97.
- ^ Riggs 1999, "Willy Russell".
Bibliografie
modificare- Cox, Anthony (). Still Life in Crete: A Singular View. Parkland, FL: Universal Publishers. ISBN 1-58112-691-3.
- Dalby, Andrew (). Siren Feasts: A History of Food and Gastronomy in Greece. London and New York: Routledge. ISBN 978-1-13-496985-2.
- Hiestand, Emily (). „Lessons from the Taverna”. În Haberger, Larry; O'Reilly, Sean; Alexander, Brian S. Travelers' Tales Greece: True Stories. Travelers Tales. pp. 65–74. ISBN 1-885211-99-6.
- Riggs, Thomas (). Contemporary Dramatists (ed. 6th). Detroit, MI: St. James Press. ISBN 978-1-55-862371-2.
- Shear, T. Leslie (). „The Athenian Agora: Excavations of 1973–1974” (PDF). Hesperia. 44 (4): 331–374. doi:10.2307/147506. JSTOR 147506.