Sinagoga Cahal Grande
Informații generale
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateBucurești Modificați la Wikidata
Adresastrada Negru Vodă nr. 12
Coordonate44°25′41″N 26°06′30″E ({{PAGENAME}}) / 44.42806°N 26.10825°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicstil eclectic[*]  Modificați la Wikidata
ArhitectGrigore Cerchez  Modificați la Wikidata
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Data demolării1955
Localizare

Cahal Grande (în ebraică קהל גראנדה) a fost sinagoga comunității evreiești sefarde din București. Lăcașul a fost distrus în timpul Rebeliunii Legionare și demolat definitiv în 1955.[1][2] În prezent pe locul respectiv trece Bulevardul Unirii.

Terenul pe care a fost construită sinagoga, situat în mahalaua Popescului, a fost cumpărat în anul 1818 cu aprobarea domnitorului Ioan Caragea, obținută de epitropii Gavrilă Cohen și Marcu Alsech. În timpul inaugurării în 1819 rabin al obștii sefarde a fost Eliezer Papo. [3] O descriere a acestei sinagogi a rămas în scrierile lui Iuliu Barasch.[4]

Edificiul a fost reclădit în anul 1890 după planurile arhitectului Grigore Cerchez.

  1. ^ Anca Ciuciu, Images of Bucharest Pogrom (21st - 23rd January 1941), in Holocaust. Bucharest 2010, p. 44. Studii și cercetări (Revista Institutului Național pentru Studierea Holocaustului in România “Elie Wiesel” & Institutul European), vol. II, nr. 1 (3), București, 2010, pp. 37 – 57online
  2. ^ Bucureștiul evreilor sefarzi, icr.ro, 11 iunie 2019. Accesat la 4 noiembrie 2020.
  3. ^ saitul Hamadaf hayehudi - Pe raftul de cărți - în ebraică[nefuncțională]
  4. ^ Cristina Toma, București, panoramă sefardă, p. 9.

Bibliografie

modificare
  • Dan Mizrahy, Așa a fost... exerciții de memorie, Hasefer, București, 2005;
  • Raoul Siniol, Cahal Grande. O mărturie dispărută din trecutul evreilor spanioli din București, Ierusalim, 1979;
  • Raoul Siniol, Momente sefarde, Ierusalim, 1980.