Wikipedia

Termocentrală

O centrală termoelectrică, sau termocentrală este o centrală electrică care produce energie electrică pe baza conversiei energiei termice obținută prin arderea combustibillilor.[1] Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbine cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere internă.[2]

Centrala termoelectrica Progresu, București.
Termocentrala Mohave pe cărbune, de 1580 MW, lângă Laughlin, Nevada.

Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (cărbune, deșeuri sau biomasă), lichizi (păcură) sau gazoși (gaz natural).

Uneori sunt considerate termocentrale și cele care transformă energia termică provenită din alte surse, cum ar fi energia nucleară, solară sau geotermală, însă construcția acestora diferă întrucâtva de cea a centralelor care se bazează pe ardere.

Atunci când centrala furnizează și căldură consumatorilor casnici sau industriali, vorbim despre termoficare.

Clasificare

După destinație, termocentralele se clasifică în:

  • Centrale termoelectrice (CTE), care produc în special curent electric, căldura fiind un produs secundar. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu condensație sau cu turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc având la bază un ciclu combinat abur-gaz.
  • Centrale electrice de termoficare (CET), care produc în cogenerare atât curent electric, cât și căldură, care iarna predomină. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu contrapresiune.

Funcționare

De obicei termocentralele funcționează pe baza unui ciclu Clausius-Rankine. Sursa termică, cazanul, încălzește și vaporizează apa. Aburul produs se destinde într-o turbină cu abur producând lucru mecanic. Apoi, aburul este condensat într-un condensator. Apa condensată este pompată din nou în cazan și ciclul se reia.

Turbina antrenează un generator de curent alternativ (alternator), care transformă lucrul mecanic în energie electrică, de obicei la tensiunea de 6000 V și frecvența de 50 Hz în Europa, respectiv 60 Hz în America de Nord și mare parte din America de Sud.

Descriere

 
Schema clasică a unei termocentrale bazată pe cărbune

1. Turn de răcire 10. Ventile de reglare ale turbinei 19. Supraîncălzitor
2. Pompa circuitului de răcire al condensatorului 11. Turbină cu abur de înaltă presiune 20. Ventilator de aer
3. Linie electrică de înaltă tensiune 12. Degazor 21. Supraîncălzitor intermediar
4. Transformator ridicător de tensiune 13. Preîncălzitor de joasă presiune (PJP) 22. Priza de aer necesar arderii
5. Generator electric de curent alternativ 14. Bandă de alimentare cu cărbune 23. Economizor
6. Turbină cu abur de joasă presiune 15. Buncăr de cărbune, eventual cu turn de uscare 24. Preîncălzitor de aer
7. Pompă de joasă presiune 16. Moară de cărbune 25. Electrofiltru pentru cenușă
8. Condensator 17. Tamburul cazanului 26. Exhaustor (ventilator de gaze arse)
9. Turbină cu abur de medie presiune 18. Evacuarea cenușii 27. Coș de fum

În România

În perioada comunistă, apartamentele din orașe erau încălzite de centrale electrice de termoficare (CET-uri). După 1990 însă, multe orașe mari din România au rămas fără CET-uri, atât datorită debranșărilor în masă (consumatorii și-au instalat centrală de apartament) în unele orașe, cât și intrării în faliment a firmelor care administrau respectivele centrale, în alte orașe.[3]

Note

  1. ^ LTR
  2. ^ DER
  3. ^ Adio, CET-uri! Cum s-a ales praful de marile centrale electrice de termoficare: de la faliment și fier vechi la subiect de dosar la DNA, 20 martie 2016, Corespondenți „Adevărul”, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016

Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român (DER), Editura Politică, București, 1962-1964
  • Răduleț, R. și colab. Lexiconul Tehnic Român (LTR), Editura Tehnică, București, 1957-1966.
  • Bazil Popa și colab. Manualul inginerului termotehnician (MIT), vol. 2, Editura Tehnică, 1986
  • Bazil Popa și colab. Manualul inginerului termotehnician (MIT), vol. 3, Editura Tehnică, 1986
  • Karl Schröder Centrale termice de mare putere (traducere din l. germană), vol. 2, Editura Tehnică, București, 1965
  • Karl Schröder Centrale termice de mare putere (traducere din l. germană), vol. 3, Editura Tehnică, București, 1971
  • C. Moțoiu Centrale termo și hidroelectrice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974
  • Cornel Ungureanu Generatoare de abur pentru instalații energetice, clasice și nucleare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978
  • Constantin C. Neaga Tratat de generatoare de abur, vol I, Editura AGIR, București, 2001, ISBN 973-8130-67-0
  • Gavril Creța Turbine cu abur și cu gaze, Editura Tehnică, 1996, ISBN 973-31-0965-7
  • Alexander Leyzerovich Turbine cu abur de mare putere (traducere a lucrării de același autor Large Steam Power Turbines, PennWell Publishing Company, 1997, Tulsa, US-OK), vol II (Exploatare), Editura AGIR, București 2003, ISBN 973-8466-39-3, ISBN 973-8466-41-5
  • Ioan Laza ș.a. Echipamente și instalații termoenergetice, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2004, ISBN 973-638-175-7

Vezi și

  Portal Energie
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Termocentrală&oldid=16089593