Complexul Energetic Turceni
Complexul Energetic Turceni este cea mai mare termocentrală din România cu o putere instalată de 1320 MW. Asigura circa 10% din consumul anual de electricitate al României[1]. Împreună cu celelalte două complexuri energetice din Oltenia (CE Rovinari și CE Craiova), acoperă circa o treime din producția de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica și Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din țară[2]. Complexul Energetic Turceni include Termocentrala Turceni, Carierele Jilț Sud și Jilț Nord, puse în funcțiune în anul 1977, și Mina Tehomir, pusă în funcțiune în anul 1978[3] Complexul Energetic Turceni este între cele mai poluante 4 centrale energetice din România, contribuind la poluarea din Europa.[4] Autorizația integrată de mediu pentru funcționarea legală în privința emisiilor de poluanți ai aerului există la numai trei din numărul total (cinci) de grupuri energetice existente în complex.[5]
Termocentrala
modificareDeoarece produce practic exclusiv curent electric, termocentrala este de tip centrală termoelectrică (CTE). Complexul energetic include și partea pentru producția lignitului, extras din bazinul carbonifer al Olteniei, folosit drept combustibil, astfel că este posibilă confuzia dintre sigla CET și tipul CET de termocentrale (centrală electrică de termoficare, a cărei produs principal este căldura).
Este una din cele mai mari termocentrale din Europa, ca putere instalată (mai există una asemănătoare în China). Centrala are 7 grupuri de câte 330 MW putere instalată.
După anul 1990 uzinele electrice Turceni și Rovinari au fost retehnologizate, o importanță deosebită fiind acordată protecției mediului inconjurător. În acest sens, în anul 2005 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 257 pentru ratificarea „Acordului de împrumut dintre România și Banca Japoniei pentru Cooperare Internațională privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni”, semnat la București la 31 martie 2005.[6]
Complexul Turceni trebuia să realizeze până în 2013, investiții de aproape 800 milioane de euro, majoritatea banilor fiind destinați investițiilor obligatorii de mediu, iar până în 2013 se intenționa o conformare cerințelor de reducere a emisiilor, conform celor stabilite cu Uniunea Europeană[7].
Din 1 Iunie 2023 in complexul Turceni mai funcționează doar grupul 4 și 5 a cate 330 MW fiecare. Grupurile 6 și 7 se afla în conservare.[8]
Toate grupurile vor fi închise până în 2030, conform planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia [1] Arhivat în , la Wayback Machine..
Ecologie
modificareÎn octombrie 2015 în Turceni a fost inaugurată cea mai mare fabrică de gips-carton din România, fiind prima din țară care folosește deșeurile rezultate din procesul de desulfurare a gazelor de la o termocentrală. Investiția a costat 50 de milioane de Euro.[9]
Producția de energie
modificareProducția, în TWh:
| Anul | 2009[7] | 2008[10] | 2007[10] | 2006[11] | 2005[12] | 2004[13] | 2003[14] |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| TWh | 5,7 | 7,6 | 6,7 | 6,8 | 5,6 | 5,6 | 6,7 |
Indicatori economici inclusiv rezultate financiare
modificareNumăr de angajați
Cifra de afaceri în 2008: 360,3 milioane euro[10],
Venitul net în 2008: 28 milioane euro[10].
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ CE Turceni ia primul împrumut fără garanții, prin BERD[nefuncțională] 13 mai 2008, standard.ro, accesat 2008-06-23
- ^ Patru grupuri ale complexurilor energetice din Oltenia s-ar putea închide, dacă nu se fac investiții[nefuncțională], 08 Sep 2009, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
- ^ Complexul Energetic Turceni plătește peste 4,54 milioane lei, pentru servicii de pază[nefuncțională], 22 Ian 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 ianuarie 2010
- ^ Silviu Bănilă. „Europa pierde anual sute de miliarde de euro din cauza poluării industriale. Situația în România”. Gandul.info (Web Archive). Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ comunicat GREENPEACE
- ^ *Legea nr. 257/2005 Arhivat în , la Wayback Machine., cdep.ro
- ^ a b Complexul Turceni vrea credite de 500 milioane de lei, 08.01.2010, bursa.ro, accesat la 8 ianuarie 2010
- ^ „Anunț oficial: La miezul nopții se opresc definitiv două grupuri pe cărbune de la termocentralele din Oltenia”. Economica.net. . Accesat în .
- ^ Deșeurile de la termocentrala Turceni devin gips-carton, 8 octombrie 2015, Energynomics.ro, accesat la 6 noiembrie 2016
- ^ a b c d CE Turceni, profit net de 28 mil. euro[nefuncțională], 10 aprilie 2009, standard.ro, accesat la 10 aprilie 2009
- ^ Raport anual ANRE 2006 Arhivat în , la Wayback Machine., pagina 20, anre.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
- ^ Raport anual ANRE 2005 Arhivat în , la Wayback Machine., pagina 20, anre.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
- ^ Raport anual ANRE 2004 Arhivat în , la Wayback Machine., pagina 21, anre.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
- ^ Raport anual ANRE 2003 Arhivat în , la Wayback Machine., pagina 22, anre.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
- ^ Complexurile energetice Turceni și Rovinari își cresc numărul de angajați[nefuncțională], 25 noiembrie 2009, capital.ro, accesat la 12 decembrie 2010
- ^ 230 de salariați de la Complexurile Energetice Turceni și Rovinari vor fi disponibilizați, 6 ianuarie 2012, Alin Ion, Adevărul, accesat la 6 ianuarie 2011
Legături externe
modificare- www.eturceni.ro - Site web oficial
- Locul care aprinde România: „Cu o mână de cărbuni luminezi o casă. Asigurăm 200.000 de locuri de muncă pe orizontală și pentru noi nu există o altă modalitate de a supraviețui decât mixul de energie“, 21 ianuarie 2014, Roxana Petrescu, Ziarul financiar