The Myth of the Vaginal Orgasm
The Myth of the Vaginal Orgasm | |
Informații generale | |
---|---|
Autor | Anne Koedt |
Subiect | Orgasm |
Ediția originală | |
Titlu original | El Mito del Orgasmo Vaginal The Myth of the Vaginal Orgasm |
Limba | engleză |
Editură | New England Free Press |
Țara primei apariții | Statele Unite ale Americii |
Data primei apariții | |
Număr de pagini | 4 |
OCLC | 2393445 |
Modifică date / text |
Mitul orgasmului vaginal (în engleză The Myth of the Vaginal Orgasm) este un eseu feminist asupra sexualității feminine, scris de Anne Koedt, o feministă radicală americană, în 1968[1] și publicat în 1970.[2] A apărut prima oară drept proiect în patru alineate în revista Notes from the Second Year publicată de New York Radical Women[3] și a fost parțial bazat pe rezultatele lucrării lui Masters și Johnson din 1966 Human Sexual Response.[4] Mitul a fost apoi distribuit drept pamflet în întregime,[5] incluzând secțiuni privind dovezile asupra orgasmului clitoridian, anatomiei feminine, și motivelor pentru care este susținut „mitul” orgasmului vaginal.[1]
Koedt a scris acest răspuns feminist în cursul revoluției sexuale din anii 1960. Scopul acestui răspuns este de a adresa atât 'mitul orgasmului vaginal', de a face lumea conștientă și de a informa femeile și bărbații despre plăcerea sexuală feminină, cât și de a respinge reflecțiile anterioare despre orgasmul feminin. Koedt afirmă în scrierea sa că „Sentimentele lui Freud asupra relației secundare și inferioare a femeilor cu bărbații a format baza teoriilor sale asupra sexualității feminine. Odată ce a stabilit legea despre natura sexualității noastre, în mod firesc Freud a descoperit teribila problemă a frigidității femeilor. El a recomandat psihiatria drept terapie pentru femeia frigidă. Ea suferea de eșecul de a se adapta mental rolului ei « natural » de a fi femeie.”[1] Koedt rupe obstacolele sociale asupra ceea ce era considerat acceptabil să fie discutat iar articolul ei a jucat un rol vital în revoluția sexuală feministă,[6] bazându-se pe cercetările lui Alfred Kinsey, printre alții, referitoare la sexualitatea umană.[1]
Cercetări anatomice din 1998 au arătat că orice orgasm feminin este, sub o formă sau alta, orgasm clitoral, deoarece clitorisul este un organ mult mai mare decât se credea până atunci.[7]
Note
modificare- ^ a b c d Koedt, Anne (). „The myth of the vaginal orgasm”. Notes from the Second Year. OCLC 2265246. Arhivat din original la .
- ^ Koedt, Anne (). The myth of the vaginal orgasm. Somerville: New England Free Press. OCLC 2393445.
- Retipărit ca: Koedt, Anne (), „The myth of the vaginal orgasm”, În Jackson, Stevi; Scott, Sue, Feminism and sexuality: a reader, New York: Columbia University Press, pp. 111–116, ISBN 9780231107082.
- ^ Gerhard, Jane (). „Revisiting "The Myth of the Vaginal Orgasm": the female orgasm in American sexual thought and second wave feminism”. Feminist Studies. Feminist Studies, Inc. 26 (2): 449–476. doi:10.2307/3178545. JSTOR 3178545.
- ^ Henry, Astrid (). „Finding ourselves in the past: feminist generations and the development of second-wave feminism”. În Henry, Astrid. Not my mother's sister: generational conflict and third-wave feminism. Bloomington: Indiana University Press. p. 83. ISBN 9780253344540. Preview.
- ^ H, Mata (). „A month of awesome women: Anne Koedt, author of "The Myth of Vaginal Orgasm"”. blogher.com. BlogHer. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Wade, Lisa (). „Orgasmic birth and the myth of the vaginal orgasm”. Sociological Images.
- ^ O'Connell, Helen E.; Hutson, John M.; Anderson, Colin R.; Plenter, Robert J. (). „Anatomical Relationship Between Urethra and Clitoris”. Journal of Urology. 159 (6): 1892–1897. doi:10.1016/S0022-5347(01)63188-4. ISSN 0022-5347. PMID 9598482.
Legături externe
modificare