Thot
Thot | |
Thoth, într-una din formele sale de om cu cap de ibis. | |
Civilizația | Egiptul Antic |
---|---|
Căsătorit cu | Maàt Nehmetawy[*] |
Modifică date / text |
Thot, scris și Thoth, era zeul egiptean al lunii, al magiei, al aritmeticii, al vorbirii și inventatorul scrisului. Era reprezentat ca un bărbat cu cap de ibis sau de babuin. Omologul său feminin era Seshat, iar soția sa era Ma'at.[1]
În mitologia heliopolitană este considerat și „inima lui Ra”, personificând deci cunoașterea divină și esența gândirii creatoare, care transmite cuvântului forța adevărului, puterea de a crea realitatea. Este gardianul morților și intermediarul lor în fața zeilor. A fost asociat de greci zeului Hermes. Thot mai era cunoscut și ca zeu al științei și al înțelepciunii.
Templul principal al lui Thot era situat în orașul Hermopolis.
Nume
modificarePronunția egipteană a termenului ḏḥwty nu este pe deplin cunoscută, dar poate fi reconstituită ca *ḏiḥautī, probabil pronunțată *[t͡ʃʼi.ˈħau.tʰiː] sau *[ci.ˈħau.tʰiː]. Această reconstrucție se bazează pe împrumutul din greaca veche Thōth (Θώθ [tʰɔːtʰ]) sau Theut și pe faptul că numele a fost transliterat în coptă sahidică în diverse moduri, ca ⲑⲟⲟⲩⲧ Thoout, ⲑⲱⲑ Thōth, ⲑⲟⲟⲧ Thoot, ⲑⲁⲩⲧ Thaut, Taautos (Τααυτος), Thoor (Θωωρ), precum și în coptă bohairică, ⲑⲱⲟⲩⲧ Thōout.
Urmând convenția egiptologică, care evită reconstrucția vocalică, scheletul consonantic ḏḥwty ar fi redat Djehuti, iar zeul este uneori întâlnit sub acest nume. Cu toate acestea, forma grecească "Thoth" este mai frecventă. Alte forme ale numelui ḏḥwty folosind transcrieri mai vechi includ Jehuti, Jehuty, Tahuti, Tehuti, Zehuti, Techu sau Tetu.
Grecii îl înrudeau pe Thoth cu zeul lor Hermes datorită atributelor și funcțiilor sale similare. Unul dintre titlurile lui Thot, "De trei ori măreț", a fost tradus în greacă τρισμέγιστος (trismégistos), ceea ce a rezultat în personajul legendar Hermes Trismegistus.[2][3]
Caracterizare
modificareReprezentări
modificareThot a fost reprezentat în multe feluri, în funcție de epocă și de aspectul pe care artistul dorea să îl reflecte. De obicei, el este reprezentat în forma sa umană, cu capul unui ibis. În această formă, el poate fi reprezentat ca fiind cel care calculează timpurile și anotimpurile. Este văzut purtând pe cap o podoabă cu discul lunar așezat deasupra unei semilune. Atunci când era reprezentat ca o formă a lui Shu sau Ankher, este văzut purtând podoabele zeului respectiv. Uneori, este înfățișat în artă purtând coroana Atef sau coroana dublă a Egiptului Superior și Inferior.
De asemenea, el apare ca un babuin cu față de câine sau ca un om cu cap de babuin atunci când este A'an, zeul echilibrului. Thot este adesea reprezentat ținând în mână un ankh, simbolul egiptean al vieții.
Atribute
modificareRolurile lui Thoth în mitologia egipteană au fost numeroase. El a servit ca scrib al zeilor, căruia i se atribuie inventarea scrierii și a hieroglifelor egiptene. În lumea subterană, Duat, el apărea ca o maimuță, Aani, zeul echilibrului, care raporta balanța ce cântărea inima defunctului în raport cu pana, reprezentând principiul lui Maat.[4]
Vechii egipteni îl considerau pe Thot ca fiind Unul, născut și produs de la sine. El era stăpânul legilor fizice și morale (adică divine), folosind în mod corespunzător Ma'at (justiția). I se atribuie faptul că a făcut calculele pentru stabilirea stelelor și a Pământului.
Egiptenii îl creditează ca autor al tuturor lucrărilor de știință, religie, filozofie și magie. În plus, grecii l-au declarat inventator al astronomiei, astrologiei, științei numerelor, matematicii, geometriei, topografiei, medicinei, botanicii, teologiei, guvernării civilizate, alfabetului, cititului, scrisului și oratoriei. Ei au mai afirmat că el era adevăratul autor al fiecărei lucrări din fiecare ramură a cunoașterii, umană și divină.
Mituri
modificareMitologia egipteană îi atribuie lui Thoth crearea calendarului de 365 de zile. Inițial, conform mitului, anul avea doar 360 de zile, iar Nut era sterilă în aceste zile, neputând să nască copii. Thoth a pariat cu Luna pentru 1/72 din lumina ei (360/72 = 5), sau 5 zile, și a câștigat. În timpul acestor 5 zile, Nut și Geb i-au născut pe Osiris, Seth, Isis și Nephthys.
În mitul central al lui Osiris, Thot îi oferă lui Isis cuvintele pentru a-și reface soțul, permițând astfel celor doi să-l conceapă pe Horus. În urma unei bătălii între Horus și Set, Thot contribuie cu sfaturi și înțelepciune.
Vezi și
modificareBibliografie
modificareThoth în hieroglife | |||
|
Thoth în hieroglife | ||||||
|
- Bleeker, Claas Jouco. 1973. Hathor and Thoth: Two Key Figures of the Ancient Egyptian Religion. Studies in the History of Religions 26. Leiden: E. J. Brill.
- Boylan, Patrick. 1922. Thoth, the Hermes of Egypt: A Study of Some Aspects of Theological Thought in Ancient Egypt. London: Oxford University Press. (Reprinted Chicago: Ares Publishers inc., 1979).
- Budge, E. A. Wallis. Egyptian Religion. Kessinger Publishing, 1900.
- Budge, E. A. Wallis. The Gods of the Egyptians Volume 1 of 2. New York: Dover Publications, 1969 (original in 1904).
- Jaroslav Černý. 1948. "Thoth as Creator of Languages." Journal of Egyptian Archæology 34:121–122.
- Collier, Mark and Manley, Bill. How to Read Egyptian Hieroglyphs: Revised Edition. Berkeley: University of California Press, 1998.
- Doreal. The Emerald Tablets of Thoth-The-Atlanean. Alexandrian Library Press, date undated.
- Ly Eliza!!
- Fowden, Garth. 1986. The Egyptian Hermes: A Historical Approach to the Late Mind. Cambridge and New York: Cambridge University Press. (Reprinted Princeton: Princeton University Press, 1993). ISBN 0-691-02498-7.
Note
modificare- ^ Thutmose III: A New Biography By Eric H Cline, David O'Connor University of Michigan Press (January 5, 2006)p. 127
- ^ (Budge The Gods of the Egyptians Vol. 1 p. 415)
- ^ A survey of the literary and archaeological evidence for the background of Hermes Trismegistus in the Greek Hermes and the Egyptian Thoth may be found in Bull, Christian H. 2018. The Tradition of Hermes Trismegistus: The Egyptian Priestly Figure as a Teacher of Hellenized Wisdom. Leiden: Brill, pp. 33-96.
- ^ (Budge Gods of the Egyptians Vol. 1 p. 403)
Legături externe
modificareMateriale media legate de Thot la Wikimedia Commons
- Stadler, Martin (). „Thoth”. În Dieleman, Jacco; Wendrich, Willeke. UCLA Encyclopedia of Egyptology. Department of Near Eastern Languages and Cultures, UC Los Angeles.