Hermes

zeul comerțului, zborului și hoților
Hermes
Zeul comerțului, zborului, hoților, călătorilor, sportului, atleților
Hermes Ingenui Pio-Clementino Inv544.jpg
Hermes Ingenui
Civilizațiareligia în Grecia Antică[*]  Modificați la Wikidata
RolMesagerul zeilor și călăuză a sufletelor morților
SimboluriTalaria (încălțămintea înaripată), caduceul, testudinidaele, lira, cocoșul, Petasosul (pălăria cu aripi)
Căsătorit cuAfrodita, Dryope, etc.
UrmașiPan, Hermafroditus, Abderos, Autolycus, Eudoros, Angelia, Myrtilus
TatăZeus
MamăMaia
FrațiAres, Apollo, Hefaistos, Atena, Artemis, Heracle, Dionis, Persefona, Elena din Troia, etc.
Pentru alte sensuri, vedeți Hermes (dezambiguizare).

Hermes (în greaca veche: Ἑρμῆς) este zeul comerțului, zborului și al hoților în mitologia greacă, fiind mesagerul zeilor. Hermes avea și rolul de a călăuzi umbrele celor morți către Infern.

Hermes este fiul lui Zeus și al Maiei. Având atribute variabile, cu o etimologie onomastică incertă și cel mai vechi centru cultural, Hermes este venerat și ca un zeu al fertilității, în Arcadia, sau ca solul zeilor.

În religia romană Hermes este sincretizat cu zeul Mercur.

Etimologia numeluiModificare

„Hermes pare să se refere într-un fel la rostire, căci a fi interpret (hermeneús) și vestitor și hoțoman și amăgitor în vorbe și încă iscusit în negustorie, ei bine, toate aceste îndeletniciri țin de virtutea cuvîntului. Or, așa cum am spus-o mai sus, a vorbi ( eírein) înseamnă a te folosi de cuvînt, iar acel emésato, adesea întrebuințat de Homer, înseamnă a iscodi în tot felul. Din aceste două elemente, deci, a vorbi și a face iscodit cuvîntul (căci légein e tot una cu eirein) ni-l înfățișează — ca să spunem așa — legiuitorul pe acest zeu: «Voi, oamenii, celui care a făcut vorbirea iscoditoare (tò eírein emésato), pe drept i-ați spune Eirémes. Noi însă, închipuindu-ne că-i înfrumusețăm numele îi spunem Hermes.»”

CaracterizareModificare

EpiteteModificare

 
Hermes Kriophorus
  • Argeiphontes (Αργειφοντης), însemnând "ucigașul lui Argus". Hermes ucide titanul Argus ca să o salveze pe muritoarea Io;
  • Acacesius, însemnând "venit din Arcadia";
  • Atlantiades (Ατλαντιάδης), datorită faptului că mama sa, Maia, era fiica titanului Atlas;
  • Kriophorus, însemnând "ținător al berbecilor";
  • Oneiropompus - "aducătorul viselor";
  • Nomius, epitet folosit în descrierea divinităților ce vegheau peste pășunatul animalelor, ca Hermes, Pan și Apolo;
  • Eriunius - "aducător de noroc";

AtributeModificare

Hermes este reprezentat ca un tânăr atletic și uneori, ca un bărbat bărbos. El poartă o pălărie, sandale cu aripi, și o mantie scurtă. În mână ține mereu caduceul. În rolul său de psihopomp, Hermes este descris ca fiind „păstorul“ celor morți. Hermes este menționat ca aducător de noroc și dătător de har. Printre animalele sale simbol se numără șarpele, cocoșul, maimuța și broasca țestoasă, ucisă pentru crearea lirei.

PrezentareModificare

De fapt sunt în tradiția greacă doi zei Hermes, suprapuși dar necontopiți total, considerați de obicei ca două ipostaze ale aceluiași zeu și uneori chiar ca divinități deosebite:

  • Hermes arcadianul, socotit fiu al lui Zeus și al pleiadei Maia, era un zeu de rang secundar și mesager al zeilor din Olimp, totuși investit cu numeroase atribute care îi compun o structură eclestică, aproape paradoxală. Divinitate sincretică, rezultată din fuziunea mai multor zeități arhaice locale, Hermes Arcadianul (numit uneori și Hermes Psyhopompos - Călăuza sufletelor spre Hades) devine cu vremea zeu pastoral, ocrotind turmele și cirezile; apoi, venerat în cetăți, este zeul negustorilor greci, dar totodată și oratorul arhetipal (socotit de tradiție descoperitorul elocvenței), un zeu călător, atlet, patron al jocurilor și exercițiilor gimnastice, protector al memoriei didactice și al școlilor, paznicul sacru al drumurilor și porților de acces, inventatorul țiterei sau al lirei (pe care, potrivit imnului homeric Către Hermes, I - a confecționat-o dintr-o carapace de broască țestoasă, înfigând în ea 7 tulpini retezate de trestie pentru susținerea coardelor din mațe de oaie și înfășurând cutia de rezonanță în piele de bou, brațele lirei fiind lucrate tot din trestie sau dintr-un lemn curbat).
 
sculptură cu Hermes ținând caduceul

Acest Hermes a ajuns patron chiar și al hoților, dar și simbol al forței profetice (întrucât el dirija spre oameni visele premonitorii emanate de Zeus); dar era și simbolul planetei Mercur (grec. Hermes). Paralel, există și cultul unui Hermes falic, care, deși secundar, pare să divulge o origine culturală primitivă (ερμης - piatră falică); astfel, el reprezintă la un moment dat idealul elen al efebului. Ca pereche erotică a Afroditei, simbolizează împreună cu ea cele două principii, masculin și feminin, ale succesiunii generațiilor. În plus, ar fi fost și zeu al vântului, de unde, după unii interpreți, ar deriva funcția sa principală, de mesager al Olimpului. Apolo îi dăruiește lui Hermes vestitul caduceu, care ajunge simbolul nedespărțit al lui Hermes, completat cu alte două simboluri: pălăria cu boruri largi și sandalele înaripate de aur. Tot Apollon l-a investit cu funcția de crainic divin. Lukian din Samosata îi face un portret complex și ironic, în autocaracterizare ("Sunt singurul dintre zei care nu apuc să dorm nici noaptea, căci sunt nevoit să conduc sufletele în lăcașul lui Pluton" sau: "Ziua stau în palestre, servesc de crainic în adunări și dau povețe oratorilor; mai trebuie să fac ordine și în treburile celor morți" - Dialogurile zeilor, XXIV).

  • Hermes Trismegistus este un zeu sapiențial, în ipostaza sa de zeu triplu, recompus în miturile grecești după modelul zeului egiptean Thot, dar adesea fiind numai numele onorific grec al acestuia. Hermes Trismegistus este zeul cunoașterii secretelor divine, autorul unor cărți inițiatice sacre, hermetice (preluate de la Thot), zeu cu atributul profeției, educator al preoților, legislator, astronom și astrolog, ocrotitorul scrisului, al geografiei și cosmografiei și patronul medicinei, deopotrivă inventatorul vorbirii articulate, al ritualului sacrificiilor, al scrierii, al palestrelor, al lirei cu 3 coarde și descoperitorul măslinului. Dintre autorii antici, Diodor din Sicilia îl identifică total cu zeul egiptean Thot. De altfel, sărbătorile consacrate lui Hermes aveau o nuanță intelectuală.

MituriModificare

Hermes s-a născut într-o peșteră pe muntele Cyllene, din Arcadia. Abia născut, copilul a ieșit din scutece și a fugit pînă în Tesalia, de unde a furat cirezile pe care le păștea acolo fratele său, Apollo. Nimeni nu l-a văzut în afară de un cioban, pe nume Battus. După ce a ascuns animalele, Hermes s-a întors înapoi în peștera în care s-a născut. Acolo, la intrare, a găsit o broască țestoasă și, cu ingeniozitatea-i caracteristică, a întocmit din carapacea ei o liră. Între timp Apollo a luat urma hoțului și, ajuns la peștera cu pricina, l-a silit pe Hermes să-i înapoieze vitele. Auzind însă sunetul minunat al lirei, zeul s-a învoit să i le lase în schimbul noului instrument. Mândru de istețimea fiului său, Zeus l-a făcut pe Hermes mesagerul zeilor.

În această calitate, în majoritatea legendelor Hermes joacă un rol secundar. El participă, de pildă, la gigantomahie, le însoțește pe cele trei zeițe olimpiene (Atena, Hera, Afrodita) pe muntele Ida, conducându-le în fața judecății lui Paris. Acest eveniment cauzează Războiul Troian. În Iliada, Hermes joacă un rol neutru, îl ghidează pe regele Priam să ajungă în tabăra grecilor ca să-și poată lua acasă fiul mort, Hector. În Odiseea îl ajută pe Odiseu să învingă vrăjile Circei. În alte mituri mijlocește târgul dintre Heracles și Omphale, la porunca lui Zeus îl însoțește prin lume pe micul Dionis urmărit de mânia Herei, etc.

 
pictură cu Hermes adormindu-l pe Argus

Într-unul din mituri, Hermes are sarcina de a o salva pe iubita muritoare a lui Zeus, Io, păzită de titanul cu o mie de ochi, Argus. Aceasta fusese prefăcută în junică ca să nu îi stârnească gelozia soției lui Zeus, Hera. Hermes se deghizează în păstor și când îl întâlnește pe Argus, îi cântă la fluier până când îl adoarme. Având toți ochii închiși, Hermes îi taie titanului capul. Io este astfel eliberată. Hera, descoperind apoi crima, ia ochii lui Argus și în pune pe coada păunului.

În mitul răpirii Persefonei, Hermes este trimis de Zeus să o ia pe fiica Demetrei din Infern. Acesta o călăuzește pe Persefona înapoi pe pâmânt, reînmânând-o mamei ei.

Hermes intervine și în povestea eroului Perseu pe care, alături de Atena, îl ajută să o ucidă pe Meduza. Hermes îi dăruiește o sabie și îi împrumută perechea sa de sandale înaripate. Atena îi înmânează eroului un scut din aur, cu care să se ferească de privirea mortală a Meduzei.

Progeniturile lui HermesModificare

Zeu pastoral, în mitologia greacă, fiul lui Hermes și a nimfei Dryope.

Hermaphroditus este o ființă fabuloasă, socotită odraslă a zeilor Hermes și Afrodita.

Zeul Priapus este considerat fiul lui Hermes si al Afroditei. El simbolizează fecunditatea grădinelor și livezilor.

Zeița destinului, hazardului și norocului, Tyhe (grec. Τύχη) este, conform unor surse, fiica lui Hermes si Afrodita.

Fiul zeului Hermes, hoț de maximă abilitate în arta furtului

GalerieModificare

Genealogia lui HermesModificare

UranusGaia
Testiculele tăiate ale lui UranusIapetusOceanusTethysCronusRhea
Clymene[2]PleioneZeusHeraPoseidonHadesDemetraHestia
Atlas    a[3]
     b[4]
Maia
AresHefaistos
HermesMetis
Atena[5]
Leto
ApolloArtemis
Semele
Dionis
Dione
    a[6]     b[7]
Afrodita

Cultul lui HermesModificare

Răspândire geograficăModificare

Cultele zeilor mitologiei grecești sunt vechi și adevărata lor întindere și popularitate este greu de determinat la acest moment. Ce rămâne se bazează pe mărturiile celor care trăiră atunci, printre care geografi și călători precum Strabon și Pausanias, și descoperiri arheologice.

NoteModificare

  1. ^ Platon; Simina Noica (traducător), Constantin Noica (interpretare) (). „Cratylos”. Platon: Opere Vol. III. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 285. 
  2. ^ According to Hesiod's Theogony 507–509, Atlas' mother was the Oceanid Clymene, later accounts have the Oceanid Asia as his mother, see Apollodorus, 1.2.3.
  3. ^ According to Homer, Iliad 1.570–579, 14.338, Odyssey 8.312, Hephaestus was apparently the son of Hera and Zeus, see Gantz, p. 74.
  4. ^ According to Hesiod, Theogony 927–929, Hephaestus was produced by Hera alone, with no father, see Gantz, p. 74.
  5. ^ According to Hesiod's Theogony 886–890, of Zeus' children by his seven wives, Athena was the first to be conceived, but the last to be born; Zeus impregnated Metis then swallowed her, later Zeus himself gave birth to Athena "from his head", see Gantz, pp. 51–52, 83–84.
  6. ^ According to Hesiod, Theogony 183–200, Aphrodite was born from Uranus' severed genitals, see Gantz, pp. 99–100.
  7. ^ According to Homer, Aphrodite was the daughter of Zeus (Iliad 3.374, 20.105; Odyssey 8.308, 320) and Dione (Iliad 5.370–71), see Gantz, pp. 99–100.

BibliografieModificare

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi șiModificare

Genealogia zeilor în mitologia greacă
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Uranus
 
Geea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
v
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
OceanusHyperionCoeusCriusIapetusMnemosyne
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Cronos
 
RheaTethysTheiaPhoebeThemis
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Zeus
 
HeraHestiaDemetraHadesPoseidon
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
AresHefaistosHebeEileithyiaEnioEris
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Metis
 
 
 
Maia
 
 
 
 
Leto
 
 
 
 
Semele
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Afrodita
 
Atena
 
 
Hermes
 
Apollo
 
Artemis
 
Dionis
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hermes