Tiazidele (/ˈθəzd/) reprezintă o clasă de compuși organici heterociclici cu sulf și azot[1] folosiți ca și diuretici[2], de obicei în tratamentul hipertensiunii arteriale și al edemelor (cauzate de insuficiența cardiacă, insuficiența hepatică și insuficiența renală).

Benzotiadiazina, compusul cel mai simplu din categoria tiazidelor
Clorotiazida, primul medicament tiazidic

Vezi și

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ Thiazides la Medical Subject Headings (MeSH), de la Biblioteca Națională de Medicină din Statele Unite
  2. ^ Thiazide Diuretics la Medical Subject Headings (MeSH), de la Biblioteca Națională de Medicină din Statele Unite