Titu Rusu
| Titu Rusu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 5 februarie 1892 Nazna |
| Decedat | 10 martie 1989 Timișoara |
| Cetățenie |  România.svg){kind=small} Regatul Ungariei  |
| Ocupație | Medic |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Educație | Facultatea de Medicină și Farmacie din Budapesta |
Modifică date / text  | |
Titu Rusu (n. 5 februarie 1892, Nazna - d. 10 martie 1989, Timișoara) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1][2][3]
Biografie
modificareTitu Rusu, născut în localitatea Nazna, județul Mureș, a urmat studiile la Facultatea de Medicină și Farmacie din Budapesta, devenind medic și membru al Senatului Național Român din comitatul Mureș-Turda cu funcția de comisar militar al poporului.[4] Până în anul 1914, Titu Russu a locuit la Târgu Mureș, unde tatăl său a fost protopop greco-catolic.[2]
În războiul dintre 1914-1918 a servit ca medic asistent în Spitalul Sfântul Ioan din Budapesta.[2] În vederea pregătirii Adunării de la Alba-Iulia a fost numit medic locotenent cu responsabilitatea de a organiza regiunea Târgu Mureș, făcând parte dintr-o echipă aflată sub conducerea căpitanului Cândea.[2] În toamna anului 1919 a fost mai întâi preparator, apoi asistent onorific la Clinica Chirurgicală din Cluj, unde a luat parte la inaugurarea Universității din poziția de delegat oficial al asistenților. După anul 1918 a fost numit medic în Cluj și Târgu-Mureș. În 1921 a profesat ca medic primar la spitalele de chirurgie și ortopedie din Cluj.[2] În vara anului 1922 s-a mutat la Timișoara și a fost medic primar al Serviciului de chirurgie și ortopedie de la Spitalul de Copii;[2] din anul 1923 a fost și conferențiar universitar în același oraș.[4] A urmat serviciul militar benevol, în perioada 3 februarie-31 august 1919 a tratat răniții din Războiul de la Tisa în spitalele militare din Cluj și Târgu Mureș.
Activitatea politică
modificareTitu Russu a organizat Senatul național, al cărui secretar general a fost numit, iar președinte a fost ales protopopul Ștefan Russu. În această calitate a luat parte la constituirea Consiliilor Naționale în comunele din Târgu Mureș dar și la alegerea delegaților oficiali pentru Adunarea de la Alba-Iulia.
A fost ales ca delegat titular al cercului electoral cu nr. I din Târgu-Mureș, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.[5]
Note
modificare- ^ Șerban et al. 2003, p. 77.
- ^ a b c d e f Neamțu & Vaida-Voevod 2005, p. 328.
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b c Șerban et al. 2003, p. 265-266.
- ^ Șerban et al. 2003, p. 265.
Bibliografie
modificare- Șerban, Ioan I.; Giurgiu, Dorin; Mircea, Ionela; Josan, Nicolae (). Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Alba Iulia: Muzeul Național al Unirii. ISBN 973-8141-90-7.
- Neamțu, Gelu; Vaida-Voevod, Mircea (). 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II. București: Editura Academiei Române. ISBN 973-27-1264-3.
Lectură suplimentară
modificare- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918