Tony Gatlif
Tony Gatlif | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Michel Boualem Dahmani |
Născut | (76 de ani)[1] Alger, Algeria franceză, Franța[2][3] |
Copii | Elsa Dahmani[*] |
Cetățenie | Franța |
Etnie | Kabili romi spanioli[*] |
Ocupație | regizor de film producător de film scenarist actor de teatru[*] actor de film compozitor de coloană sonoră[*] |
Locul desfășurării activității | Franța[4] |
Limbi vorbite | limba franceză[5] |
Activitate | |
Alte nume | Tony Gatlif |
Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] César de la meilleure musique originale[*] Premiul Cannes pentru cel mai bun regizor |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Tony Gatlif, născut Michel Boualem Dahmani, (n. , Alger, Algeria franceză, Franța) este un regizor de film, scenarist, compozitor, actor și producător francez de etnie romă.[6]
Biografie
modificareCopilăria
modificareTony Gatlif s-a năsut în Algeria, în grupul etnic Pieds-noirs.[7] Și-a petrecut copilăria în Algeria, apoi a emigrat în Franța în 1960, după Războiul de Independență al Algeriei.[8]
Cariera artistică
modificareTony Gatlif a jucat în mai multe spectacole de teatru înainte de a-și construi o carieră în industria cinematografică. A regizat primul său film, La Tête en ruine, în 1975.[9] A continuat în 1979 cu La Terre au ventre, un film despre Războiul de independență din Algeria.[10]
Începând cu filmul Corre, gitano (1981), Gatlif a abordat teme legate de romii din Europa, cu atât mai mult cu cât și el este parțial de etnie romă.[11]
După filmările pentru Gaspard et Robinson în 1990, Gatlif a filmat doi ani (1992-1993) pentru următorul său film, intitulat Latcho Drom,[12] care a fost răsplătit cu numeroase premii.[13] Acest film, deseori considerat documentar, explorează cultura romilor din întreaga lume, pornind de la tradițiile lor muzicale.[14] Vincent Ostria, pe atunci jurnalist la Cahiers du Cinéma, Latcho Drom a fost „cel mai autentic film al anului 1993”.
Un an mai târziu, în 1994, Gatlif a regizat filmul Mondo, prin care a recreat universul lui Jean-Marie Gustave Le Clézio pe marele ecran.[15]
Filmul Exils (2004) a câștigat Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 2004.[16] Tot la Cannes, la ediția din mai 2006, a avut loc și premiera filmului Transylvania regizat de Gatlif.[17]
Filmografie
modificareScenarist
modificare- La Rage au poing (1975)
Regizor și scenarist
modificare- La Tête en ruine (1975)
- La Terre au ventre (1978)
- Corre gitano (1981)
- Canta gitano (1981)
- Les Princes (1982)
- Rue du départ (1985)
- Pleure pas my love (1989)
- Gaspard et Robinson (1990)
- Latcho Drom (1993)
- Mondo (1995)
- Gadjo dilo (1997)
- Je suis né d'une cigogne (1998)
- Vengo (2000)
- Swing (2001)
- Exils (2004)
- Transylvania (2006)
- Korkoro / Libertate (2009)
- Indignados (2012)
- Geronimo (2014)
- Djam (2017)
- Tom Medina (2021)
Note
modificare- ^ „Tony Gatlif”, Internet Movie Database, accesat în
- ^ Who's Who in France
- ^ http://tonygatlif.free.fr/tonybio.htm Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://www.acmi.net.au/creators/27728 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Tony Gatlif”. www.romarchive.eu. Accesat în .
- ^ „Tony Gatlif en terre d'asile” (în franceză). RFI Musique. . Accesat în .
- ^ „Tony Gatlif” (în engleză). www.luma.org. Accesat în .
- ^ Brighi, Sébastien (). „Tony Gatlif” (în franceză). Arte Mare. Accesat în .
- ^ „La Terre au ventre de Tony Gatlif (1978) - Unifrance”. www.unifrance.org. Accesat în .
- ^ Dobreva, Nikolina (), „Constructing the 'Celluloid Gypsy': Tony Gatlif and Emir Kusturica's 'Gypsy films' in the context of New Europe”, Romani Studies (în English), 17 (2), pp. 141–154, accesat în
- ^ Romney, Jonathan (), „The incredible journey”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în
- ^ Latcho Drom (1993) - Awards - IMDb (în engleză), accesat în
- ^ „LATCHO DROM (Safe Journey) | Romani Cultural & Arts Company” (în engleză). Accesat în .
- ^ Stephen Holden (). „Gypsy Boy on the Run Sees Beauty in Every Raindrop”. The New York Times. Accesat în .
- ^ „Exils - Festival de Cannes”. Accesat în .
- ^ „Transylvania - Festival de Cannes”. Accesat în .