Trestiana, Vaslui
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Trestiana | |
| Palerma | |
| — sat — | |
  Trestiana Trestiana (România) | |
 Trestiana Trestiana (Județul Vaslui) | |
| Coordonate: 46°11′26″N 27°40′22″E / 46.19056°N 27.67278°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vaslui |
| Comună | Grivița |
| SIRUTA | 164188 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.245 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 737284 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Trestiana (cunoscută în trecut initial ca Palerma , apoi ca Stroe Beloescu ) este un sat în comuna Grivița din județul Vaslui, Moldova, România. Numele de „Trestiana” a fost atribuit in timpul " cultului personalitatii " ( 1968 ) a lui N. Ceausescu , după pârâul Trestiana ce își are izvorul în vecinătatea localității și se varsă în râul Bârlad.
În jurul anilor 1900-1912, filantropul Stroe S. Belloescu construiește școala din sat , iar la Grivita scoala , biserica creștin-ortodoxă și prima statue din tara a lui Alexandru Ioan Cuza , instituții ce dăinuiesc și astăzi. În acea perioadă localitatea facea parte din județul Tutova.
Localitatea s-a extins puternic în preajma anilor 1866-1875 când a fost construită calea ferată Tecuci - Bârlad. În acea perioadă mulți muncitori se stabilesc în această localitate. Calea ferată a fost construită de consorțiul german Strousberg însă muncitorii lucrau sub comanda unor italieni din Palermo , motiv pentru care satul s-a denumit Palerma . Tot aici au fost improprietăriti cei care au luptat in războiul de independenta din 1877 .
Note
modificare
Legături externe
modificare- Credincioșii din Trestiana se străduiesc de 17 ani să-și ridice biserică Arhivat în , la Wayback Machine., 31 octombrie 2007, Ziarul Lumina
VS Acest articol despre o localitate din județul Vaslui este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.