Paris Masters este un turneu anual de tenis pentru jucătorii profesioniști de sex masculin, care se joacă la Paris, Franța. Se joacă în interior la AccorHotels Arena. Evenimentul face parte din turul ATP Tour Masters 1000 din turul Asociației Profesioniștilor din Tenis (ATP).

Paris Masters
Informații despre turneu
Fondat1969; acum 55 ani (1969)
Ediții51 (2023)
Oraș gazdăParis
Franța
LocStade Pierre de Coubertin (1969–1982)
AccorHotels Arena (1986–prezent)
CategorieATP 1000
SuprafațăCovor sintetic - interior
(1969–1970, 1986–2006)
Dură - interior
(1972–1982, din 2007)
Participanți48S / 24Q / 24D
Premii bani5.779.335 € (2023)
Websiterolexparismasters.com
Campioni actuali (2024)
SimpluGermania Alexander Zverev
DubluȚările de Jos Wesley Koolhof
Croația Nikola Mektić

În Open Era, turneul s-a desfășurat la stadionul Pierre de Coubertin până în 1982.[1] În 1989 a fost modernizat pentru a deveni unul dintre Grand Prix Tour. Datorită sponsorizării sale, turneul a fost cunoscut oficial din 2003 până în 2016 sub numele de BNP Paribas Masters și din 2017 sub numele de Rolex Paris Masters. Înainte ca Tennis Masters Series să înlocuiască ATP Super 9 în 2000, evenimentul a fost cunoscut sub numele de Paris Open. De asemenea, este denumit adesea Paris Indoor cu referire atât la faptul că celălalt eveniment de tenis desfășurat la Paris, French Open se desfășoară în aer liber, cât și la faptul că, din 2009, este singurul turneu Masters 1000 care se joacă în interior. Mai este cunoscut și sub denumirea Paris-Bercy, după vechiul nume al arenei în care se desfășoară.

Ilie Năstase, Andre Agassi, Roger Federer și Novak Đoković sunt singurii jucători care au câștigat vreodată ambele turnee pariziene (Paris Masters și French Open). Federer a câștigat Open-ul Franței în 2009 și Masters-ul în 2011, Đoković a câștigat Masters-ul în 2009, 2013–15, 2019 și Open-ul în 2016, 2021 și Andre Agassi a câștigat ambele în 1999 ca și Ilie Năstase în 1973. În 2015, Marcelo Melo și Ivan Dodig au câștigat probele de dublu la ambele turnee.

Novak Đoković deține cele mai multe recorduri la Paris Masters (vezi Recorduri).

Distribuția punctelor

modificare
Probă C F SF QF R16 R32 R64 R128 Q Q2 Q1
Simplu[2] 1000 600 360 180 90 45 25 10 16 8 0
Dublu[2] 0 N/A N/A N/A N/A N/A

Rezultate

modificare
An Campion Finalist Scor
1969   Tom Okker   Butch Buchholz 8–6, 6–2, 6–1
1970   Arthur Ashe   Marty Riessen 7–6, 6–4, 6–3
1971 Nu s-a ținut
1972   Stan Smith   Andrés Gimeno 6–2, 6–2, 7–5
1973   Ilie Năstase   Stan Smith 4–6, 6–1, 3–6, 6–0, 6–2
1974   Brian Gottfried   Eddie Dibbs 6–3, 5–7, 8–6, 6–0
1975   Tom Okker (2)   Arthur Ashe 6–3, 2–6, 6–3, 3–6, 6–4
1976   Eddie Dibbs   Jaime Fillol 5–7, 6–4, 6–4, 7–6
1977   Corrado Barazzutti   Brian Gottfried 7–6, 7–6, 6–7, 3–6, 6–4
1978   Robert Lutz   Tom Gullikson 6–2, 6–2, 7–6
1979   Harold Solomon   Corrado Barazzutti 6–3, 2–6, 6–3, 6–4
1980   Brian Gottfried (2)   Adriano Panatta 4–6, 6–3, 6–1, 7–6
1981   Mark Vines   Pascal Portes 6–2, 6–4, 6–3
1982   Wojciech Fibak   Bill Scanlon 6–2, 6–2, 6–2
1983–85 Nu s-a ținut
1986   Boris Becker   Sergio Casal 6–4, 6–3, 7–6
1987   Tim Mayotte   Brad Gilbert 2–6, 6–3, 7–5, 6–7, 6–3
1988   Amos Mansdorf   Brad Gilbert 6–3, 6–2, 6–3
1989   Boris Becker (2)   Stefan Edberg 6–4, 6–3, 6–3
1990   Stefan Edberg   Boris Becker 3–3 (ret.)
1991   Guy Forget   Pete Sampras 7–6(11–9), 4–6, 5–7, 6–4, 6–4
1992   Boris Becker (3)   Guy Forget 7–6(7–3), 6–3, 3–6, 6–3
1993   Goran Ivanišević   Andrei Medvedev 6–4, 6–2, 7–6(7–2)
1994   Andre Agassi   Marc Rosset 6–3, 6–3, 4–6, 7–5
1995   Pete Sampras   Boris Becker 7–6(7–5), 6–4, 6–4
1996   Thomas Enqvist   Evgheni Kafelnikov 6–2, 6–4, 7–5
1997   Pete Sampras (2)   Jonas Björkman 6–3, 4–6, 6–3, 6–1
1998   Greg Rusedski   Pete Sampras 6–4, 7–6(7–4), 6–3
1999   Andre Agassi (2)   Marat Safin 7–6(7–1), 6–2, 4–6, 6–4
2000   Marat Safin   Mark Philippoussis 3–6, 7–6(9–7), 6–4, 3–6, 7–6(10–8)
2001   Sébastien Grosjean   Evgheni Kafelnikov 7–6(7–3), 6–1, 6–7(5–7), 6–4
2002   Marat Safin (2)   Lleyton Hewitt 7–6(7–4), 6–0, 6–4
2003   Tim Henman   Andrei Pavel 6–2, 7–6(8–6), 7–6(7–2)
2004   Marat Safin (3)   Radek Štěpánek 6–3, 7–6(7–5), 6–3
2005   Tomáš Berdych   Ivan Ljubičić 6–3, 6–4, 3–6, 4–6, 6–4
2006   Nikolai Davîdenko   Dominik Hrbatý 6–1, 6–2, 6–2
2007   David Nalbandian   Rafael Nadal 6–4, 6–0
2008   Jo-Wilfried Tsonga   David Nalbandian 6–3, 4–6, 6–4
2009   Novak Đoković   Gaël Monfils 6–2, 5–7, 7–6(7–3)
2010   Robin Söderling   Gaël Monfils 6–1, 7–6(7–1)
2011   Roger Federer   Jo-Wilfried Tsonga 6–1, 7–6(7–3)
2012   David Ferrer   Jerzy Janowicz 6–4, 6–3
2013   Novak Đoković (2)   David Ferrer 7–5, 7–5
2014   Novak Đoković (3)   Milos Raonic 6–2, 6–3
2015   Novak Đoković (4)   Andy Murray 6–2, 6–4
2016   Andy Murray   John Isner 6–3, 6–7(4–7), 6–4
2017   Jack Sock   Filip Krajinović 5–7, 6–4, 6–1
2018   Karen Haceanov   Novak Đoković 7–5, 6–4
2019   Novak Đoković (5)   Denis Shapovalov 6–3, 6–4
2020   Daniil Medvedev   Alexander Zverev 5–7, 6–4, 6–1
2021   Novak Đoković (6)   Daniil Medvedev 4–6, 6–3, 6–3
2022   Holger Rune   Novak Đoković 3–6, 6–3, 7–5
2023   Novak Đoković (7)   Grigor Dimitrov 6–4, 6–3
2024   Alexander Zverev   Ugo Humbert 6–2, 6–2
An Campioni Finaliști Scor
1969   John Newcombe
  Tony Roche
  Tom Okker
  Marty Riessen
10–8, 6–4, 6–2
1970   Pancho Gonzales
  Ken Rosewall
  Tom Okker
  Marty Riessen
6–4, 7–6, 7–6
1971 Nu s-a ținut
1972   Pierre Barthès
  François Jauffret
  Andrés Gimeno
  Juan Gisbert
6–3, 6–2
1973   Juan Gisbert
  Ilie Năstase
  Arthur Ashe
  Roscoe Tanner
6–2, 4–6, 7–5
1974   Patrice Dominguez
  François Jauffret (2)
  Brian Gottfried
  Raúl Ramírez
7–5, 6–4
1975   Wojtek Fibak
  Karl Meiler
  Ilie Năstase
  Tom Okker
6–4, 7–6
1976   Tom Okker
  Marty Riessen
  Fred McNair
  Sherwood Stewart
6–2, 6–2
1977   Brian Gottfried
  Raúl Ramírez
  Jeff Borowiak
  Roger Taylor
6–2, 6–0
1978   Bruce Manson
  Andrew Pattison
  Ion Țiriac
  Guillermo Vilas
7–6, 6–2
1979   Jean-Louis Haillet
  Gilles Moretton
  John Lloyd
  Tony Lloyd
7–6, 7–6
1980   Paolo Bertolucci
  Adriano Panatta
  Brian Gottfried
  Raymond Moore
6–4, 6–4
1981   Ilie Năstase
  Yannick Noah
  Andrew Jarrett
  Jonathan Smith
6–4, 6–4
1982   Brian Gottfried (2)
  Bruce Manson (2)
  Jay Lapidus
  Richard Meyer
6–4, 6–2
1983–85 Nu s-a ținut
1986   Peter Fleming
  John McEnroe
  Mansour Bahrami
  Diego Pérez
6–3, 6–2
1987   Jakob Hlasek
  Claudio Mezzadri
  Scott Davis
  David Pate
7–6, 6–2
1988   Paul Annacone
  John Fitzgerald
  Jim Grabb
  Christo van Rensburg
6–2, 6–2
1989   John Fitzgerald (2)
  Anders Järryd
  Jakob Hlasek
  Eric Winogradsky
7–6, 6–4
1990   Scott Davis
  David Pate
  Darren Cahill
  Mark Kratzmann
5–7, 6–3, 6–4
1991   John Fitzgerald (3)
  Anders Järryd (2)
  Kelly Jones
  Rick Leach
3–6, 6–3, 6–2
1992   John McEnroe (2)
  Patrick McEnroe
  Patrick Galbraith
  Danie Visser
6–4, 6–2
1993   Byron Black
  Jonathan Stark
  Tom Nijssen
  Cyril Suk
4–6, 7–5, 6–2
1994   Jacco Eltingh
  Paul Haarhuis
  Byron Black
  Jonathan Stark
3–6, 7–6, 7–5
1995   Grant Connell
  Patrick Galbraith
  Jim Grabb
  Todd Martin
6–2, 6–2
1996   Jacco Eltingh (2)
  Paul Haarhuis (2)
  Evgheni Kafelnikov
  Daniel Vacek
6–4, 4–6, 7–6
1997   Jacco Eltingh (3)
  Paul Haarhuis (3)
  Rick Leach
  Jonathan Stark
6–2, 7–6
1998   Mahesh Bhupathi
  Leander Paes
  Jacco Eltingh
  Paul Haarhuis
6–4, 6–2
1999   Sébastien Lareau
  Alex O'Brien
  Paul Haarhuis
  Jared Palmer
7–6(9–7), 7–5
2000   Nicklas Kulti
  Max Mirnîi
  Paul Haarhuis
  Daniel Nestor
6–4, 7–5
2001   Ellis Ferreira
  Rick Leach
  Mahesh Bhupathi
  Leander Paes
3–6, 6–4, 6–3
2002   Nicolas Escudé
  Fabrice Santoro
  Gustavo Kuerten
  Cédric Pioline
6–3, 7–6(8–6)
2003   Wayne Arthurs
  Paul Hanley
  Michaël Llodra
  Fabrice Santoro
6–3, 1–6, 6–3
2004   Jonas Björkman
  Todd Woodbridge
  Wayne Black
  Kevin Ullyett
6–3, 6–4
2005   Bob Bryan
  Mike Bryan
  Mark Knowles
  Daniel Nestor
6–4, 6–7(3–7), 6–4
2006   Arnaud Clément
  Michaël Llodra
  Fabrice Santoro
  Nenad Zimonjić
7–6(7–4), 6–2
2007   Bob Bryan (2)
  Mike Bryan (2)
  Daniel Nestor
  Nenad Zimonjić
6–3, 7–6(7–4)
2008   Jonas Björkman (2)
  Kevin Ullyett
  Jeff Coetzee
  Wesley Moodie
6–2, 6–2
2009   Daniel Nestor
  Nenad Zimonjić
  Marcel Granollers
  Tommy Robredo
6–3, 6–4
2010   Mahesh Bhupathi (2)
  Max Mirnîi (2)
  Mark Knowles
  Andy Ram
7–5, 7–5
2011   Rohan Bopanna
  Aisam-ul-Haq Qureshi
  Julien Benneteau
  Nicolas Mahut
6–2, 6–4
2012   Mahesh Bhupathi (3)
  Rohan Bopanna (2)
  Aisam-ul-Haq Qureshi
  Jean-Julien Rojer
7–6(8–6), 6–3
2013   Bob Bryan (3)
  Mike Bryan (3)
  Alexander Peya
  Bruno Soares
6–3, 6–3
2014   Bob Bryan (4)
  Mike Bryan (4)
  Marcin Matkowski
  Jürgen Melzer
7–6(7–5), 5–7, [10–6]
2015   Ivan Dodig
  Marcelo Melo
  Vasek Pospisil
  Jack Sock
2–6, 6–3, [10–5]
2016   Henri Kontinen
  John Peers
  Pierre-Hugues Herbert
  Nicolas Mahut
6–4, 3–6, [10–6]
2017   Łukasz Kubot
  Marcelo Melo (2)
  Ivan Dodig
  Marcel Granollers
7–6(7–3), 3–6, [10–6]
2018   Marcel Granollers
  Rajeev Ram
  Jean-Julien Rojer
  Horia Tecău
6–4, 6–4
2019   Pierre-Hugues Herbert
  Nicolas Mahut
  Karen Haceanov
  Andrei Rubliov
6–4, 6–1
2020   Félix Auger-Aliassime
  Hubert Hurkacz
  Mate Pavić
  Bruno Soares
6–7(3–7), 7–6(9–7), [10–2]
2021   Tim Pütz
  Michael Venus
  Pierre-Hugues Herbert
  Nicolas Mahut
6–3, 6–7(4–7), [11–9]
2022   Wesley Koolhof
  Neal Skupski
  Ivan Dodig
  Austin Krajicek
7–6(7–5), 6–4
2023   Santiago González
  Édouard Roger-Vasselin
  Rohan Bopanna
  Matthew Ebden
6–2, 5–7, [10–7]
2024   Wesley Koolhof
  Nikola Mektić
  Lloyd Glasspool
  Adam Pavlásek
3–6, 6–3, [10–5]

Recorduri

modificare
Cele mai multe titluri   Novak Đoković 7
Cele mai multe finale   Novak Đoković 9
Cele mai multe titluri consecutive   Novak Đoković
(2013, 2014, 2015)
3
Cele mai multe finale consecutive   Novak Đoković
(2013, 2014, 2015)
3
Cele mai multe meciuri jucate   Novak Đoković 54
Cele mai multe meciuri câștigate   Novak Đoković 45
Cele mai multe meciuri consecutive câștigate   Novak Đoković 17
Cele mai multe ediții jucate   Novak Đoković 17
Cele mai multe titluri   Bob Bryan
  Mike Bryan
4
Cele mai multe finale   Paul Haarhuis[nota 1] 6
Cele mai multe titluri consecutive   Jacco Eltingh
  Paul Haarhuis
(1996, 1997)
2
  Bob Bryan
  Mike Bryan
(2013, 2014)
  1. ^ Haarhuis a ajuns la aceste finale cu trei parteneri diferiți.
  1. ^ McManus, Jim (). History of Tournaments: Professional Tennis Winners and Runner-ups. Pont Vedra Beach: MAC and Company Publishing. pp. 101–104. ISBN 9781450728331. 
  2. ^ a b „Rankings FAQ”. ATPTour.com. 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turneul de Master Series de la Paris