Tvrtko I al Bosniei
Tvrtko I al Bosniei | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Srebrenik(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina |
Decedat | (52 de ani) Vareš(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina |
Înmormântat | Visoko |
Părinți | Vladislaus of Bosnia[*] Jelena Šubić[*] |
Frați și surori | Vuk, Ban al Bosniei[*] Catherine of Bosnia, Countess of Cilli[*] |
Căsătorit cu | Doroteia Bălgarska[*] |
Copii | Ștefan Ostoja al Bosniei Helen of Bosnia[*] Vuk Banić[*] Tvrtko al II-lea al Bosniei |
Religie | catolicism |
Ocupație | suveran[*] |
Limbi vorbite | limba croată[1] limba sârbă[2] |
Activitate | |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Ban rege[*] |
Familie nobiliară | Kotromanić[*] |
Ban | |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Ștefan Tvrtko I (în sârbocroată Stjepan/Stefan Tvrtko, Стефан / Стјепан Твртко; c. n. , Srebrenik(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina – d. , Vareš(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina) a fost primul rege al Bosniei. Membru al Casei de Kotromanić, l-a succedat pe unchiului său Ștefan al II-lea ca Ban al Bosniei în 1353. Întrucât era minor la vremea respectivă, tatăl lui Tvrtko, Vladislav, a condus pe scurt ca regent, urmat de mama lui Tvrtko, Jelena. La începutul stăpânirii sale personale, Tvrtko s-a certat cu clerul romano-catolic, dar mai târziu s-a bucurat de relații cordiale cu toate comunitățile religioase de pe tărâmul său. După dificultăți inițiale - pierderea unor părți mari din Bosnia în fața stăpânului său, regele Ludovic I al Ungariei și fiind un scurt timp deposedat de puterile sale de magistrații săi - puterea lui Tvrtko a crescut considerabil. El a cucerit câteva pământuri ale vecinului său, Țaratul Sârb, în 1373, după moartea ultimului său conducător și a rudei sale îndepărtate, Ștefan Uroș. În 1377, el s-a încoronat rege al Bosniei și al Serbiei, pretinzând că este moștenitorul dispărutei dinastii Nemanjić din Serbia.
Pe măsură ce Regatul Bosnia a continuat să se mărească, atenția lui Tvrtko s-a mutat către coasta Adriatică. El a câștigat controlul asupra întregii regiuni Pomorje și a marilor orașe maritime din zonă, a stabilit noi așezări și a început să construiască o marină, dar nu a reușit niciodată să subjuge conducătorii teritoriilor sârbe independente. Moartea regelui Ludovic și ridicarea la putere a reginei Maria a Ungariei în 1382 i-au permis lui Tvrtko să profite de criza succesorală care va urma în Ungaria și Croația. După lupte amare, din 1385 până în 1390, Tvrtko a reușit să cucerească mari părți din Slavonia, Dalmația și Croația. În urma bătăliei de la Kosovo din 1389, pretenția sa asupra Serbiei a devenit o simplă ficțiune, întrucât conducătorii sârbi pe care a căutat să-i supună au devenit vasali ai Imperiului Otoman victorios. Turcii otomani au lansat și primele lor atacuri asupra Bosniei în timpul domniei lui Tvrtko, dar armata sa a fost capabilă să le respingă. Moartea subită a lui Tvrtko în 1391 l-a împiedicat să solidifice stăpânirea dinastiei Kotromanić asupra țărilor croate.
Tvrtko este considerat în mare măsură unul dintre cei mai mari conducători medievali din Bosnia, după ce a extins granițele țării sale la cea mai mare întindere din istorie, a lăsat o economie puternică și a îmbunătățit nivelul de viață al supușilor săi. El a fost urmat de cel puțin un fiu, Tvrtko II, care a fost succedat în 1395 de Stephen Dabiša, în timpul căruia țara a început să decadă.
Note
modificare- ^ https://hr.wikipedia.org/wiki/Tvrtko_I._Kotromani%C4%87, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- Anđelić, Pavao (). Anđelić, Pavao, Krunidbena i grobna crkva bosanskih vladara u Milima (Arnautovićima) kod Visokog" 183-247 (în Serbo-Croatian). Glasnik Zemaljskog muzeja XXXIV/1979., Zemaljski muzej Bosne i Hercegovine, Sarajevo, 1980.
- Ćirković, Sima (). Историја средњовековне босанске државе (în Serbo-Croatian). Srpska književna zadruga.
- Ćirković, Sima (). Сугуби венац: прилог историји краљевства у Босни. Зборник радова Филозофског факултета (în Serbo-Croatian). University of Belgrade Faculty of Philosophy.
- Ćorović, Vladimir (). Istorija srpskog naroda. Janus.
- Ćošković, Pejo (), Kotromanići (în Serbo-Croatian), Miroslav Krleža Institute of Lexicography
- Fine, John Van Antwerp, Jr. (). The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest. Michigan: University of Michigan Press. ISBN 0-472-08260-4.
- Fine, John Van Antwerp, Jr. (). The Bosnian Church: Its Place in State and Society from the Thirteenth to the Fifteenth Century. Saqi. ISBN 0-86356-503-4.
Titluri regale | ||
---|---|---|
Predecesor: Ștefan al II-lea |
Ban al Bosniei 1353–1366 |
Succesor: Vuk |
Predecesor: Vuk |
Ban al Bosniei 1367–1377 |
Devine rege |
Titlu nou | Rege al Bosniei 1377–1391 |
Succesor: Dabiša |
Vacant Ultimul titlu deținut de Uroș al V-lea
|
— TITULAR — Rege al Serbiei 1377–1391 | |
Cucerire | Rege al Croației și al Dalmației 1390–1391 |