Tvrtko I al Bosniei

Tvrtko I al Bosniei
Tvrtko and his brother Vuk.PNG
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Srebrenik⁠(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina Modificați la Wikidata
Decedat (52 de ani) Modificați la Wikidata
Vareš⁠(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina Modificați la Wikidata
ÎnmormântatVisoko Modificați la Wikidata
Părinți Vladislaus of Bosnia[*][[Vladislaus of Bosnia (Regent of Bosnia, father of King Tvrtko I of Bosnia)|​]]
Jelena Šubić[*][[Jelena Šubić (Croatian noblewoman, Queen Mother of Bosnia and mother of King Tvrtko I of Bosnia)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriVuk, Ban al Bosniei[*]
Catherine of Bosnia, Countess of Cilli[*][[Catherine of Bosnia, Countess of Cilli (Princess of Bosnia)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Dorothea of Bulgaria[*][[Dorothea of Bulgaria (Banness consort and first Queen consort of Bosnia)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiȘtefan Ostoja al Bosniei
Helen of Bosnia[*][[Helen of Bosnia (duchess consort of Troppau)|​]]
Vuk Banić[*]
Tvrtko al II-lea al Bosniei Modificați la Wikidata
Etnie Bosanci[*][[Bosanci (people of Bosnia)|​]] Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
TitluriBan
rege[*]
Familie nobiliarăKotromanić[*]
Ban Modificați la Wikidata
Semnătură
Potpis kralja Stefana Tvrtka I.png

Ștefan Tvrtko I (în sârbocroată Stjepan/Stefan Tvrtko, Стефан / Стјепан Твртко; c. n. , Srebrenik⁠(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina – d. , Vareš⁠(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina) a fost primul rege al Bosniei. Membru al Casei de Kotromanić, l-a succedat pe unchiului său Ștefan al II-lea ca Ban al Bosniei în 1353. Întrucât era minor la vremea respectivă, tatăl lui Tvrtko, Vladislav, a condus pe scurt ca regent, urmat de mama lui Tvrtko, Jelena. La începutul stăpânirii sale personale, Tvrtko s-a certat cu clerul romano-catolic, dar mai târziu s-a bucurat de relații cordiale cu toate comunitățile religioase de pe tărâmul său. După dificultăți inițiale - pierderea unor părți mari din Bosnia în fața stăpânului său, regele Ludovic I al Ungariei și fiind un scurt timp deposedat de puterile sale de magistrații săi - puterea lui Tvrtko a crescut considerabil. El a cucerit câteva pământuri ale vecinului său, Țaratul Sârb, în 1373, după moartea ultimului său conducător și a rudei sale îndepărtate, Ștefan Uroș. În 1377, el s-a încoronat rege al Bosniei și al Serbiei, pretinzând că este moștenitorul dispărutei dinastii Nemanjić din Serbia.

Pe măsură ce Regatul Bosnia a continuat să se mărească, atenția lui Tvrtko s-a mutat către coasta Adriatică. El a câștigat controlul asupra întregii regiuni Pomorje și a marilor orașe maritime din zonă, a stabilit noi așezări și a început să construiască o marină, dar nu a reușit niciodată să subjuge conducătorii teritoriilor sârbe independente. Moartea regelui Ludovic și ridicarea la putere a reginei Maria a Ungariei în 1382 i-au permis lui Tvrtko să profite de criza succesorală care va urma în Ungaria și Croația. După lupte amare, din 1385 până în 1390, Tvrtko a reușit să cucerească mari părți din Slavonia, Dalmația și Croația. În urma bătăliei de la Kosovo din 1389, pretenția sa asupra Serbiei a devenit o simplă ficțiune, întrucât conducătorii sârbi pe care a căutat să-i supună au devenit vasali ai Imperiului Otoman victorios. Turcii otomani au lansat și primele lor atacuri asupra Bosniei în timpul domniei lui Tvrtko, dar armata sa a fost capabilă să le respingă. Moartea subită a lui Tvrtko în 1391 l-a împiedicat să solidifice stăpânirea dinastiei Kotromanić asupra țărilor croate.

Tvrtko este considerat în mare măsură unul dintre cei mai mari conducători medievali din Bosnia, după ce a extins granițele țării sale la cea mai mare întindere din istorie, a lăsat o economie puternică și a îmbunătățit nivelul de viață al supușilor săi. El a fost urmat de cel puțin un fiu, Tvrtko II, care a fost succedat în 1395 de Stephen Dabiša, în timpul căruia țara a început să decadă.

NoteModificare

  • Anđelić, Pavao (). Anđelić, Pavao, Krunidbena i grobna crkva bosanskih vladara u Milima (Arnautovićima) kod Visokog" 183-247 (în Serbo-Croatian). Glasnik Zemaljskog muzeja XXXIV/1979., Zemaljski muzej Bosne i Hercegovine, Sarajevo, 1980. 
  • Ćirković, Sima (). Историја средњовековне босанске државе (în Serbo-Croatian). Srpska književna zadruga. 
  • Ćirković, Sima (). Сугуби венац: прилог историји краљевства у Босни. Зборник радова Филозофског факултета (în Serbo-Croatian). University of Belgrade Faculty of Philosophy. 
  • Ćorović, Vladimir (). Istorija srpskog naroda. Janus. 
  • Ćošković, Pejo (), Kotromanići (în Serbo-Croatian), Miroslav Krleža Institute of Lexicography 
  • Fine, John Van Antwerp, Jr. (). The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest. Michigan: University of Michigan Press. ISBN 0-472-08260-4. 
  • Fine, John Van Antwerp, Jr. (). The Bosnian Church: Its Place in State and Society from the Thirteenth to the Fifteenth Century. Saqi. ISBN 0-86356-503-4. 
Titluri regale
Predecesor:
Ștefan al II-lea
Ban al Bosniei
1353–1366
Succesor:
Vuk
Predecesor:
Vuk
Ban al Bosniei
1367–1377
Devine rege
Titlu nou Rege al Bosniei
1377–1391
Succesor:
Dabiša
Vacant
Ultimul titlu deținut de
Uroș al V-lea
— TITULAR —
Rege al Serbiei
1377–1391
Cucerire Rege al Croației și al Dalmației
1390–1391