Un ulcior este un tip de recipient folosit în mod obișnuit pentru a păstra lichide. Are o deschidere, uneori îngustă, din care să se toarne sau să se bea, o toartă sau două, și uneori o buză de turnare. Este lucrat în mod tradițional din lut și deseori smălțuit.[1]

Ulcior

Locuința țărănească din România cuprindea o varietate de vase de lut — oale, ulcioare, căni, străchini, chiupuri, blide, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucării.[2]

Ulcioarele sunt prezente în momentele mai importante ale nunții tradiționale românești. Astfel, la pețire, viitorul mire își trimitea pețitorii la părinții fetei cu o ploscă sau un ulcior cu vin sau rachiu. Dacă părinții fetei beau din ulcior, era semn că au primit pețirea.[3] Ulciorul este prezent mereu la chemarea la nuntă, secvență care se petrece, de obicei, joia, în săptămâna nunții. De asemenea, ulciorul de nuntă nu era folosit numai pentru a invita nuntașii, ci și pentru a alege nașii.[4]

În siturile arheologice, pe teritoriul țării noastre, s-au descoperit ulcioare începând cu epoca neolitică,[5][6] de exemplu printre obiectele ceramice aparținând culturilor Cucuteni,[7] Gumelnița,[8] sau Vinča.[9]

Reprezentarea unui ulcior folosit în scop ritual apare și pe Tăblițele de la Tărtăria.[10]

Centre de olărit importante, unde se produc și ulcioare se găsesc la Corund, Horezu și Marginea. Începând cu anul 2012, ceramica românească de Horezu a fost înscrisă de UNESCO în lista Patrimoniul Cultural Imaterial.[11]

  1. ^ dexonline, dexonline.ro 
  2. ^ Mestesuguri traditionale - Olaritul, www.crestinortodox.ro 
  3. ^ Radiografia unui obicei. Ulciorul de nuntă, historia.ro,  
  4. ^ Ulciorul de nuntă : Artizanescu.ro (în engleză) 
  5. ^ Istoria românilor - Neoliticul - istorie-edu, istorie-edu.ro 
  6. ^ Patrimoniu | Sectia Arheologie, Muzeul Brailei „Carol I” 
  7. ^ 3.1.1.3. Cucuteni şi simbolismul de regenerare - Seimeni - de la piatra şlefuită la fier, sites.google.com, arhivat din original la , accesat în  
  8. ^ Nestor, Ion; Zaharia, Eugenia (), Săpăturile de la Dridu (r. Urziceni, reg. Ploieşti) / Les fouilles de Dridu, 7 (1), Materiale şi cercetări arheologice, doi:10.3406/mcarh.1961.1666 
  9. ^ Motivul pentru care Tăblițelele de la Tărtăria nu apar în manualele școlare-,  
  10. ^ Cosmin Pătraşcu Zamfirache (), Una dintre cele mai enigmatice descoperiri arheologice din România. Ce însemnau şi cui au aparţinut tăbliţele de la Tărtăria, adevarul.ro 
  11. ^ invietraditia (), Ceramica autentică românească din zonele cu tradiție ale țării, Învie Tradiția 

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Ulcior la Wikimedia Commons