Utilizator:Ark25/Blog
Arhive |
Cei mai importanți români
modificarePentru a cunoaște o țară, trebuie să-i cunoști în primul rând valorile. Asta înseamnă să cunoști care sunt cele mai mari personalități ale României în fiecare domeniu: Literatură, Pictură, Sculptură, Muzică, Istorie, Arhitectură, Cinematografie, Sport șamd.
Dacă ar fi după mine, aș face un ziar în care aș face interviuri zilnic, cu specialiști din toate domeniile. Să luăm ca exemplu domeniul arhitecturii. Aș face interviuri cu 30-50 de arhitecți cunoscuți și i-aș ruga pe fiecare în parte să-mi facă un top cu cei mai importanți arhitecți din România, din punctul lor de vedere. Topul ar trebui să aibă mai multe secțiuni:
- Cei mai buni arhitecți din România din toate timpurile
- Cei mai buni arhitecți din România din secolul 20
- Cei mai buni arhitecți din România din secolul 19
După aceasta, aș face o medie între toate aceste topuri, și vor rezulta câteva liste cu cei mai buni arhitecți români. Aceste liste ar trebui refăcute cam odată la cel mult 20 de ani. A reface listele anual este exagerat, iar în 5 sau 10 ani diferențele ar fi încă destul de mici. E nevoie de 20-30 de ani pentru a se putea vedea diferențe notabile.
Firește, listele vor avea și o mică doză de subiectivism, dar ar fi mult mai valoroase decât lista Mari români realizată de TVR în 2006, și infinit mai bune decât lista rezultată din spectacolul intitulat „Zece pentru România”, realizat de Realitatea TV.
Aceste topuri ar servi ca o bază foarte valoroasă pentru wikipediști, care astfel ar ști care sunt cele mai importante articole de realizat, în fiecare domeniu în parte. Însă chiar mai importante vor fi pentru cititorii enciclopeiei care vor să-și descopere țara și neamul. În plus, listele ar fi foarte utile și pentru străinii care doresc să cunoască mai bine România.
Vezi și: Discuție Wikipedia:Sfatul Bătrânilor/Arhive/2013#Cum dezvoltăm Wikipedia? Perspectiva „Bottom-up”
— Ark25 (discuție) 21 ianuarie 2014 17:51 (EET)
Exemple pozitive:
- Campania „Doctorii cu care Iașiul se mândrește“ a ziarului Adevărul, din 2011 - [1]
Editarea Wikipediei pentru bani
modificareSigur că este un subiect sensibil. Dar tocmai de aceea trebuie lămurite lucrurile cât mai bine.
După părerea mea, Guvernul României ar trebui să angajeze oameni special pentru a edita Wikipedia - pentru a promova cultura și valorile românești și pentru a păstra istoria. Cunoașterea înseamnă putere, iar accesul la informație utilă și de calitate este extrem de important.
Ministerul Culturii ar trebui să angajeze oameni care să dezvolte articole Wikipedia despre cei mai importanți artiști și oamenii de cultură din România. Respectivele persoane despre care se fac articole (sau familiile lor), fiind direct interesate de dezvoltarea unor asemenea articole, vor fi rugate să pună la dispoziție materiale (fotografii, articole de ziar, suport bibliografic) care vor fi folosite la realizarea articolelor Wikipedia. Exemple de articole bine făcute: Ioan Gyuri Pascu - Ștefan Luchian.
Ministerul Economiei ar trebui să angajeze oameni care să dezvolte articole Wikipedia despre cele mai importante companii de stat și despre alte obiective și teme economice majore. Mie mi se pare extrem de important să existe articole foarte bine făcute despre fostele companii de stat (unele încă mai există, altele din păcate au dispărut deja) și despre institutele de cercetare-proiectare din România. Exemplu: ICPE - Listă de companii și institute de cercetări din România.
Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să dezvolte articole Wikipedia despre relațiile României cu toate țările lumii. De exemplu articolele de gen Relațiile dintre România și Italia ar trebui dezvoltate cât mai temeinic.
Ministerul Justiției ar trebui să dezvolte articole Wikipedia despre toate instituțiile conexe: Parchetul General, CSM, ICCJ, Curțile de Apel și în plus ar trebui să dezvolte articole despre diverși termeni juridici.
Ministerul Educației ar trebui să dezvolte articole Wikipedia despre universități, licee, școli și centre de cercetare
Ministerul Transporturilor (sau Ministerul Turismului - în caz că va fi re-înființat) ar trebui să dezvolte articole Wikipedia despre stațiunile turistice ale României
Articolele Wikipedia ar trebui să fie însoțite de fotografii și chiar și scurte înregistrări video. Articolele Wikipedia ar trebui păstrate și pe un server separat, deținut de Statul Român, o enciclopedie bazată pe softul MediaWiki și întreținută de Guvern.
Acești Wikipediști plătiți ar trebui să fie verificați la fel ca orice alt funcționar al statului, pentru a elimina posibilitatea de corupere a acestora. Ei trebuie să lucreze și să fie plătiți de Statul Român, pentru a promova cultura și cunoașterea, iar în cadrul Wikipedia, ei trebuie să respecte strict regulile Wikipedia.
Vezi și: en:Paid editing of Wikipedia — en:Wikipedian in residence
— Ark25 (discuție) 4 octombrie 2016 23:53 (EEST)
- cum ar trebui făcute articolele despre diverse instituții
Ministerul Culturii ar trebui să își ia sarcina de a realiza articole Wikipedia despre toate muzeele și obiectivele culturale din țară (teatre, biblioteci). Împreună cu consiliile județene, primăriile și asociațiile locale de istorici, Ministerul Culturii ar trebui să numească (și să plătească) istorici pentru realizarea de articole comprehensive despre respectivele muzee. Articolele respective trebuiesc publicate sub licența Creative Commons. După care, angajații Statului Român care sunt plătiți pentru a edita Wikipedia, vor prelua acele articole și le vor aduce ajustările necesare pentru a le putea adăuga în cadrul Wikipedia. Alte lucruri care ar trebui făcute de Ministerul Culturii
- Digitizarea operelor de artă și a lucrărilor scrise (cărți, ziare) care au intrat în domeniul public - vezi en:British Newspaper Archive
- Articole Wikipedia despre mănăstirile și bisericile din România, în colaborare cu Biserica Ortodoxă Română
- cum s-ar putea face articole despre companii
Companiile care doresc articole Wikipedia ar trebui să plătească istorici pentru a realiza articole (sau serii de articole) despre respectivele companii, articolele trebuiesc publicate sub licența Creative Commons (și păstrate bine undeva în mediul online), iar apoi editorii Wikipedia plătiți de Ministerul Economiei vor prelua aceste articole și le vor ajusta în vederea publicării în cadrul Wikipedia. — Ark25 (discuție) 6 octombrie 2016 16:26 (EEST)
- Dumneavoastră ați fi dispus să acceptați o asemenea misiune plătită, în slujba guvernului sau a oricărei alte organizații cu bani? Care ar fi tariful minim? --Pafsanias (discuție) 6 octombrie 2016 16:34 (EEST)
- Asemenea locuri de muncă, de Wikipediști plătiți de Stat (și controlați temeinic pentru a respecta regulile), ar fi extrem de utile Statului Român, și s-ar potrivi multor tineri (și altora mai puțin tineri) din România. M-aș bucura enorm dacă editori precum Ionutzmovie, Andrei Stroe, Victor Blacus, Asybaris, Silenzio, Turbojet și alții ar fi plătiți cu salarii decente pentru a edita Wikipedia. Sincer, mi-ar plăcea să fac așa ceva, dar dacă mi s-ar oferi un asemenea loc de muncă nu aș putea accepta, pentru că am de făcut lucruri încă mult mai importante decât dezvoltarea Wikipedia. Din păcate există abuzuri și probleme extrem de grave în această lume, și acestea trebuiesc tratate cu prioritate maximă. De tarife nu poate fi vorba, aici discutam despre angajați plătiți de Stat cu salarii decente. Dacă politicienii ar înceta să fure, salariile la stat ar putea ajunge la un nivel decent începând chiar de mâine. Iar editorii care ar percepe „tarife” extra pentru a servi interesele diverselor firme ar trebui judecați pentru corupție. În ce mă privește, nu sunt istoric și nici nu voi deveni istoric în următoarele secole, așa că nu aș avea ce să ofertez companiilor. Iar dacă aș lucra la stat, nu m-ar tenta deloc perspectiva de a lua mită - riscul nu mă incită. — Ark25 (discuție) 6 octombrie 2016 22:12 (EEST)
Legile și enciclopediile
modificareParlamentul României ar trebui să-și asume responsabilitatea de a crea un cadru legal care să favorizeze dezvoltarea enciclopediilor de gen Wikipedia. Împreună cu specialiști din domeniile aferente, ar trebui să modifice legile pentru a facilita accesul la cunoaștere și educație:
- Agenția de presă Agerpres și publicațiile culturale și oficiale deținute de Statul Român (exemplu: revista Bibliotecii județene, Revista Consiliului Județean, Revista universității X) ar trebui să publice articole și materiale fotografice și video/audio sub licența Creative Commons (CC). Aceste publicații ar trebui să caute jurnaliști interesați să publice sub această licență. Sau măcar o parte din aceste articole ar trebui să fie publicate sub licența CC: interviuri, reportaje. În rest, eseurile și studiile diverșilor autori ar trebui să fie protejate de drepturile de autor.
- Toate materialele publicate sub licența Creative Commons ar trebui stocate într-un server special, pentru a se asigura accesul la aceste materiale pentru posteritate. Softul serverului ar trebui să fie unul open-source și de largă folosire (ex: MediaWiki), iar baza de date ar trebui să fie cât mai ușor de replicat, backup-urile trebuiesc făcute anual, scopul fiind acela de a ajuta orice doritor ca să poată replica baza de date cât mai simplu.
- Legile ar trebui să fie descâlcite, pentru a facilita dezvoltarea Wikipedia și a altor enciclopedii de gen. În acest moment, legile sunt foarte încâlcite, nu se știe dacă se pot încărca poze cu parlamentari în cadrul Wikipedia - sau nu. Nu se știe dacă se pot face poze cu clădiri și dacă pot fi publicate în cadrul Wikipedia. Cadrul legislativ este un hățiș care împiedică participarea civică.
- Ark25 (discuție) 9 octombrie 2016 04:45 (EEST)
De asemenea, reportajele realizate sau finanțate măcar parțial de TVR ar trebui lansate în domeniul public sau cel puțin cu licență Creative Commons. Toate aceste reportaje ar trebui să fie încărcate în YouTube. După aceea, legătura spre videoclipul YouTube ar trebui să fie adăugată și în Wikipeda, în articolul sau articolele corespunzătoare. De exemplu, dacă TVR realizează un reportaj despre pălărieri, atunci ar fi bine ca videoclipul să fie menționat în articolul Pălărie. Dacă reportajul este unul despre satul Giubega, atunci videoclipul ar trebui menționat în articolul Giubega. Ministerul Culturii ar trebui să-și asume responsabilitatea de a crea asemenea filme documentare, și, împreună cu TVR și cu alte televiziuni și organizații să realizeze în mod sistematic și planificat asemenea filme documentare și să le pună la dispoziția publicului. Pentru crearea filmelor, ar trebui ținut cont, măcar parțial, de opinia publică. Ar trebui făcute sonaja de genul „care lucruri doriți să le vedeți documentate în următoarele episoade?”. — Ark25 (discuție) 10 noiembrie 2016 23:14 (EET)
Publicație de Istorie
modificareDacă aș putea, aș face o publicație (ziar, revistă sau site online) de istorie și aș aplica următoarea strategie:
Aș face reportaje (incluzând fotografii) cu fiecare dintre cele 943 de muzee din România. Să zicem că s-ar face un reportaj la 3 zile, asta înseamnă 122 reportaje pe an. Astfel în 8 ani ar fi acoperite toate muzeele. După aceasta, se poate începe același lucri din nou. În 8 ani pot apărea schimbări semnificative într-un muzeu. Sau, realizând câte un reportaj la 7 zile, rezultă 52 de reportaje pe an, adică în 19 ani ar fi acoperite toate muzeele. Hai să zicem 20 de ani. După care se reia acțiunea. Astfel, vom avea măcar câte un reportaj la 20 de ani despre fiecare muzeu.
În plus, aș realiza câte un interviu cu directorii muzeelor istorice din fiecare oraș (avem 319 orașe). Cea mai importantă întrebare ar fi: care sunt cei mai importanți istorici care au scris despre orașul dumneavoastră? Care sunt cei mai importanți istorici care au scris despre comunele județului dumneavoastră? În felul acesta am ști care sunt autorii de studiat pentru realizarea de articole despre istoria orașelor și comunelor României.
În plus, aș mai face măcar câte un interviu pe săptămână cu câte un istoric important din România. Nu găsesc măcar un interviu cu Nicolae Ciachir, jenant..
Articolele ar trebui să fie publicate sub licența Creative Commons și arhivate bine (în mediul online), pentru a se asigura accesul la respectivele articole, oricând în viitor.
Publicație de cultură
modificareAș mai face și o publicație de cultură, în care aș face reportaje despre toate teatrele și universitățile din România, iar în fiecare oraș aș face reportaje despre cele mai importante 3 sau 5 licee. De asemenea aș face reportaje despre școlile vechi din fiecare oraș - acelea care au fost înființate înainte de comunism.
Eventual s-ar putea face și reportaje despre toate monumentele, deși se pare că aici ar fi un volum de muncă imens, aproape interminabil.
De asemenea aș realiza articole despre diverse edituri, în special cele mai vechi, inclus interviuri cu directorii acestor edituri.
Aș mai lua interviuri tuturor membrilor Academiei Române - sunt 181 în total. Măcar un interviu la 5 ani cu fiecare academician ar trebui făcut. Ei sunt printre cei mai importanți români, ar trebui să ascultăm ce au de spus și să le cerem să facă un plan pentru viitorul acestei țări. — Ark25 (discuție) 24 ianuarie 2014 19:57 (EET)
Sistematizarea culturii
modificareLucruri care ar trebui făcute:
- Lista muzeelor, teatrelor, publicațiilor, universităților, liceelor, școlilor, fabricilor din fiecare oraș și comună
- Lista cărților despre fiecare sat, comună, oraș sau județ
- Topul celor mai bune zece cărți de istorie despre fiecare județ sau oraș
- Lista celor mai bune dicționare pentru fiecare limbă.
(de adăugat în continuare) — Ark25 (discuție) 11 iunie 2016 04:34 (EEST)
De ce nu vin mai mulți profesori și specialiști la Wikipedia?
modificareS-a tot vehiculat ideea că profesorii universitari nu vin deoarece Wikipedia este plină de amatori, care, pe lângă faptul că scriu inexactități, mai fac și regulile.
Nu cred deloc în asemenea explicații. Există deja un număr de specialiști și profesori universitari care au contribuit și încă mai contribuie la Wikipedia. Dacă specialiștiilor din România (cei care nu participă la Wikipedia) le-ar păsa cu adevărat de educația românilor, atunci ar putea face o enciclopedie a lor, în care doar specialiștii ar putea să contribuie.
Problema este altundeva: profesorii universitari obișnuiți să fie niște „mici zei” pe scaunele lor, așa că nu le convine să se coboare la nivel de egalitate cu alții. Există destule ori dispute vehemente și aprige între specialiști care au idei divergente pe o anumită temă. Chiar și marele Niclae Iorga s-a luat odată la bătaie cu un coleg. O enciclopedie a specialiștilor români ar scoate la suprafață toată țâfnoșenia profesorilor universitari din România și ar rezulta multe acuze și oale sparte. Acesta este motivul real pentru care nu se realizează o asemenea enciclopedie. Acesta este și adevăratul motiv pentru care majoritatea specialiștilor nu vin la Wikipedia, inventând scuze ridicole.
În plus, diverși specialiști și profesrori au venit la Wikipedia, încercând să-și facă articole biografice de tip CV, fără să furnizeze referințele necesare și fără să-i intereseze că Wikipedia are și ea niște reguli. Evident că articolele respective au fost șterse după un timp, iar aceștia s-au supărat și acum desconsideră Wikipedia. Vorba aceea: Vulpea care nu ajunge la struguri..
Părerea mea. — Ark25 (discuție) 25 ianuarie 2014 01:22 (EET)
Viața ideală ca Wikipedist
modificareDacă aș avea timp suficient (asta ar putea fi posibil doar dacă aș putea dilata cumva timpul, adică într-o zi de 24 de ore să trăiesc vreo 480 de ore, sau dacă m-aș transforma într-un Super-Fast-man), aș citi zilnic toate articolele noi din revistele și publicațiile de cultură și fiecare recenzie de carte sau film găsită aș adăuga-o ca referință în articolul despre autorul corespunzător, la secțiunea despre cartea/filmul respectiv.
În plus, aș adăuga fiecare carte despre care găsesc recenzii la lista cărților din domeniul respectiv. Aici cel mai important este capitolul istorie. De exemplu dacă găsesc o carte despre istoria orașuluii București, o adaug la lista cărților despre istoria orașului București. Când lista devine mare, cele mai valoroase cărți din listă ar trebui menționate în articolul Istoria Bucureștiului, în secțiunea „Bibliografie suplimentară”.
La fel și cu filmele: dacă găsesc un film despre perioada comunistă în România, îl adaug la lista cu filmele despre comunismul în România. Dacă găsesc un film despre deflini, îl menționez undeva în pagina de discuție a articolului Delfin. Când se strâng mai multe filme pe aceeași temă, se poate porni o listă. Până atunci însă, filmele pot fi menționate în pagini de discuție.
Ar fi superb să pot face toate astea! Dar din păcate este imposibil... — Ark25 (discuție) 30 ianuarie 2014 03:42 (EET)
Lucruri care îmi plac
modificareListele! Liste, liste și iar liste. Mă rog, nu chiar orice liste. Cele cu informații esențiale îmi plac cel mai mult. Ca de exemplu:
- Lista monumentelor istorice din județul Buzău
- Lista siturilor arheologice din județul Hunedoara
- Presa doljeană de ieri și de azi - catalog alfabetic, Florentina Urziceanu, Lavinia Dumitrescu, Craiova, 2009 - PDF
— Ark25 (discuție) 30 ianuarie 2014 14:08 (EET)
- Liste bine întocmite în articole de presă
- De la glorie la apocalipsă economică, 150 de ani de tranzit, 14 decembrie 2013, Informatorulbt.ro - Istoria economică a județului Botoșani
Listele de care avem nevoie
modificare- Liste de academicieni - după specialitate și după etnie
- Liste de publicații, după județ și liste de publicații de specialitate.
Perspectiva „Bottom-up”
modificareCum dezvoltăm de exemplu tema „Comunismul în România”?
Răspuns:
- Facem Portal:Comunismul în România, adunăm acolo datele importante pe care urmează să le valorificăm
- Facem o bibliografie cât mai completă pe tema comunismului în România. Asta înseamnă să facem o lungă listă de cărți în care se tratează tema comunismului în România.
- Pentru ușurarea muncii, începem cu lista autorilor care au scris despre comunismul în România, și pe baza acestei liste dezvoltăm bibliografia.
- Pe baza bibliografiei începem să dezvoltăm tema pe care am ales-o.
Cu ce poate contribui un wikipedist (nou venit sau nu)
modificare- Lista prefecților din județul în care trăiește (sau pe care îl cunoaște mai bine) - Liste de prefecți români
- Lista președinților de consiliu județean din județul în care trăiește - Liste de președinți de consilii județene din România
- Lista primarilor din orașul sau comuna în care locuiește - Categorie:Liste de primari români
- Lista publicațiilor din județul în care locuiește - {{Publicații din România după județ}}
- Lista editurilor din județul/orașul cu care este familiar - se poate adăuga în lista publicațiilor din județul respectiv.
- Lista piețelor, teatrelor și muzeelor din județul/orașul cu care este familiar
- Listă de publicații românești din țara în care trăiește - Listă de publicații românești din străinătate
- Lista cărților despre orașul/comuna/satul în care locuiește - Fiecare sat trebuie sa aibă CARTEA-LUCRAREA lui
- Redirectări: Trebuiesc făcute o grămadă de redirectări: vezi Localități din România cu nume schimbate. Exemplu: Gunoaia de Jos
— Ark25 (discuție) 9 februarie 2014 08:42 (EET)
- În articole biografice ar trebui menționate lucrurile care le poartă numele respectivilor oameni: străzi, muzee, teatre, licee, universități, stadioane etc. Astfel, pornind de exemplu de la lista liceelor din România, ar trebui verificat dacă numele liceului este menționat în articolul biografic corespunzător. De exemplu la articolul Constantin Romanu Vivu ar trebui menționat că Liceul Constantin Romanu Vivu din Teaca îi poartă numele [2]. — Ark25 (discuție) 29 noiembrie 2016 15:26 (EET)
Replicarea informației deja existente în Wikipedia
modificareDe multe ori, informațiile din diverse articolele Wikipedia pot fi valorificate și în alte articole. De exemplu articolele despre diverși scriitori și autori conțin liste cu cărți publicate de aceștia. Iar respectivele cărți pot fi menționate și în alte articole. De exemplu articolul Ilie Dobre conține o asemenea listă de cărți. Multe dintre aceste cărți sunt despre diverși sportivi, așa că respectivele cărți pot fi menționate în articolele despre respectivii sportivi, în secțiunea „Lectură suplimentară”.
Acest mod de a edita articole este simplu și în același timp foarte benefic pentru Wikipedia - așa că vă urez tradiținonalul „spor(t) la învârtit contorul”! — Ark25 (discuție) 27 septembrie 2016 00:23 (EEST)
Munca de Administrator
modificareAdministratorii își sacrifică din timpul lor liber pentru a face muncă voluntară la Wikipedia. Ei își sacrifică timp prețios din viața lor personală pentru a face tot felul de munci pe care editorii obișnuiți refuză să le facă: ștergeri de pagini fără rost, blocări de vandali, moderarea conflictelor etc. Administratorii nu sunt perfecți. Ei pot comite și erori. Administratorii sunt și ei oameni, așa că este firesc să comită greșeli omenești. Faptul că un administrator face greșeli uneori, nu justifică alungarea lui. Administratorii care insistă să facă aceleași greșeli în pofida faptului că au fost avertizați trebuie să fie destituiți sau blocați pentru o perioadă, dar ei nu trebuie alungați de la Wikipedia pentru repetarea unor greșeli. Dacă 5% din deciziile unui administrator sunt greșite, rămâne restul de 95% din decizii care sunt bune și contribuie la continuarea proiectului Wikipedia. Ei fac munca pe care noi o refuzăm, așa că ar fi necinstit să-i alungăm pentru erorile omenești pe care le comit. Trebuie doar să le corectăm erorile, nu să-i pedepsim. Care variantă este mai convenabilă pentru noi, restul editorilor Wikipedia: să facem noi munca administratorilor, sau să beneficiem de munca lor și să acceptăm erorile pe care aceștia le comit? Eu cred că a doua variantă este mult mai convenabilă și mai eficace pentru tot proiectul Wikipedia. Administratorii fac un serviciu imens acestui proiect și trebuie să-i asumăm, cu bune și cu rele. Aceasta este părerea mea. — Ark25 (discuție) 13 iulie 2014 01:51 (EEST)
Legi
modificareDacă ar fi după mine, aș face niște legi foarte concrete pentru transparență, cum ar fi de exemplu:
- Toate instituțiile de stat sunt obligate să publice și să păstreze pe saitul lor o listă cu președinții (sau șefii, după caz) ai acelor instituții. Se poate lua ca exemplu această listă: „PROCURORII GENERALI AI ROMÂNIEI”, Ministerul Public, accesat în . Legea ar trebui să permită oricărui cetățean să dea în judecată pe șeful oricărei asemenea instituții care nu respectă legea, iar dacă refuză să publice lista, să fie destituit.
- Aceeași lege și pentru ONG-uri, Fundații, Asociații profesionale, Asociații patronale, etc. - aici pedeapsa trebuie să fie amendă.
- O lege similară pentru instituții și organizații, prin care acestea să fie obligate să publice și să păstreze pe sait (pe termen nedefinit - adică pentru totdeauna), rapoartele anuale de activitate, care să cuprindă: venituri totale, cheltuieli totale, salariile celor cu funcții de conducere (președinte, vice-președinte, etc.), număr de angajați, număr de membri, etc.
- Lista lucrărilor publicate de instituție sau sub egida instituției. Exemplu: Institutul Diplomatic Român#Lucrări publicate
Ca wikipedist, mi se pare extrem de frustrant faptul că trebuie să construiesc liste de șefi de instituții ciugulind informații împrăștiate prin ziare - exemplu: Agenția Domeniilor Statului#Președinții ADS. Sunt lucruri care trebuie puse implicit la dispoziția cititorului și a cetățeanului. — Ark25 (discuție) 11 octombrie 2014 13:32 (EEST)
Edituri
Aș mai face o lege care ar obliga editurile sa trimită, la începutul fiecărui an, către Ministerul Culturii, lista cu toate cărțile publicate în anul anterior. Legea ar obliga Ministerul Culturii să se ocupe cu arhivarea acestor informații, pe un sait de web, astfel încât orice utilizator de internet să poată consulta lista editurilor din oricare oraș și lista completă a cărților publicate de orice editură, ordonată cronologic. O asemenea activitate ar costuri foarte mici însă ar aduce un beneficiu foarte mare pentru educația publicului. — Ark25 (discuție) 25 aprilie 2016 02:49 (EEST)
Cum se wikizează, secvențial, știrile din ziare - exemple
modificareAstăzi am deschis www.adevarul.ro și printre știri găsesc următoarele:
- O țară ca afară?, 15 octombrie 2014, Cristian Preda, Adevărul
Așa că am deschis Listă de expresii românești și am adăugat expresia „Vrem o țară ca afară!”, folosind respectivul articol ca referință
- România a cheltuit în jur de 0,5% din PIB pe cercetare-dezvoltare în 2012, de patru ori mai puțin decât media europeană, 12 noiembrie 2013, Ioana Nicolescu, Adevărul
Pe baza datelor din articol, am creat secțiunile „Cercetarea în Uniunea Europeană” și „Cercetarea în România” din articolul Cercetare.
- Pianistul și eseistul Andrei Vieru, în recital la Ateneu: „Nu-mi place să mângâi publicul pe creștet“, 17 octombrie 2014, Doinel Tronaru, Adevărul
Am adăugat legătura la Andrei Vieru#Legături externe
Citesc articolul următor:
- Are cel mai SEXY fund din lume. Miss BUM-BUM e adorată în Brazilia, dar la Paris a atras atenția POLIȚIEI, 26 octombrie 2014, Otilia Luca, Evenimentul zilei
Ca să constat cu surpridere că nici măcar la Wikipedia engleză nu exista un articol despre acest concurs. Drept pentru care, am creat (fuga, fuguța, să nu care cumva să mi-o ia altul înainte) articolul en:Miss Bum Bum
Articol care discută o carte de Lucian Boia ("Balcic. Micul paradis al României Mari");
- VIDEO Lucian Boia: “Ferdinand era influențabil, Regina Maria era cea cu personalitate”, 3 februarie 2014, Adevărul
Așa că am adăugat numele cărții în articolul Lucian Boia, în lista de publicații. De asemenea, am adăugat numele cărții și în articolul Balcic, la secțiunea "Bibliografie suplimentară. Iată așadar că o singură informație poate fi adăugată uneori în două sau mai multe articole Wikipedia.
Articolul următor zice: În mod surprinzător și inexplicabil a doua zi cele două TAF-uri au dispărut de la fața locului
- Tăieri ilegale din păduri private! „Craiul codrilor”, iertat de șeful procurilor. Judecătorii au desființat soluțiile procurorului „ignorant”, 27 octombrie 2014, Dani Dancea, Adevărul
Ce-o mai fi și aia TAF? - am creat pagina de dezambiguizare TAF
Tocmai ce am terminat de adăugat o legătură externă în articolul Ioan Rus și găsesc o referință în articol intitulată Cristian Tudor Popescu, Un bacău pentru România, Adevărul, 29 iunie 2004 (accesat 13 iunie 2011). Din curiozitate, deschid acel articol din ziar, unde este explicată expresia A-ți găsi Bacăul. Așa că adaug în articolul Listă de expresii românești expresia Și-a găsit Bacăul. Căutând referințe pentru acea expresie, găsesc acest articol de blog, care menționează cartea B. Marian, Citate romanesti, așa că adaug și cartea în articolul Listă de expresii românești, la secțiunea "Lectură suplimentară". Câutând date despre acea carte (data publicării, editura), găsesc această listă de cărți, în care apare și Dictionar de expresii si locutiuni românesti, Alexandru Dobrescu, așa că adaug și cartea asta în listă. Căutând date despre carte, găsesc un articol biografic despre autor, așa că pornesc și articolul Alexandru Marcel Dobrescu, unde mut un link către un articol de ziar ce conține un interviu cu Alexandru Marcel Dobrescu, pe care îl adăugasem cu ceva timp înainte în mod greșit în Alexandru Dobrescu (ups).
Un articol scurt:
- Globe-trotter-ul Dumitru Dan, singurul ”cetățean de onoare” al Buzăului din acest an, 23 martie 2015, Iulian Bunila, Adevărul
- adaug articolul de ziar ca referință în articolul Dumitru Dan (globe-trotter) și de asemenea menționez „Bucureștiul literar și atistic” în cadrul articolului Listă de publicații de cultură din România
Realitatea este că foarte multe articole de ziar conțin informații care pot fi valorificate în cadrul Wikipedia. Aproape orice articol de știri consemnează sau măcar face referire la ceva ce poate fi adăugat în Wikipedia. Numai timp să fie..
Precizare: atenție totuși, destule ori ziarele mai scriu și inepții. Datele prezentate în articole din ziare pot fi adăugate în articolele Wikipedia, însă cu grijă și cu simțul responsabilității. În ce privește informațiile pe teme medicale, istorice sau științifice, nu este deloc recomandabil să le adăugăm, decât dacă se verifică din surse de încredere. Excepție fac știrile despre realizări medicale în premieră (exemplu: primul tranplant de rinichi din țara X) și evenimentele de actualitate, care pot încăpea uneori în articolele pe teme istorice (Exemplu: "Istoricul X a declarat că mormântul lui Ștefan cel Mare ar fi de fapt a lui Ghiță Atodiresei", "În Cuca Măcăi s-a descoperit recent un tezaur ghilgameșian", etc.). — Ark25 (discuție) 17 octombrie 2014 01:27 (EEST)
Bibliografie / Lectură suplimentară:
Căutând nu-mai-știu-ce, ajung la bibliografia cărții 101 nume de locuri, de Ion Toma, și găsesc în listă titlul Dicționar de locuri imaginare, de Gheorghe Bârlea, așa că inițiez articolul Loc imaginar, unde adaug titlul cărții în secțiunea "Lectură suplimentară". — Ark25 (discuție) 22 aprilie 2016 06:13 (EEST)
Cum (mi-)am învârtit contorul
modificareExemple și sfaturi practice:
editări în serie despre academicieni (categorizare), adăugare la foc automat de DEFAULTSORT, retușări la calup în articole despre comune. — Ark25 (discuție) 2 decembrie 2014 17:36 (EET)
Asemănări fizice între oameni
modificareColecție de nume hazlii
modificarePoputoaia
Despre descrierea modificărilor
modificareRecent am realizat că se poate folosi câmpul "Descrierea modificărilor" la un mod foarte util. De-a lungul timpului, am pornit o grămadă de articole despre senatori, deputați, istorici, scriitori dar și pagini de dezambiguizare. După un timp, pentru a găsi articolele despre istorici (ca exemplu) pe care le-am pornit, durează foarte mult. Dar completând câmpul "Descrierea modificărilor" cu o anume frază, poți vedea relativ rapid toate articolele dintr-o anumită categorie pe care le-ai pornit, consultând istoricul contribuțiilor: Special:Contribuții/Ark25:
Exemple de comentarii:
- pornit articol despre un parlamentar-senator
- pornit articol despre un parlamentar-deputat
- pornit articol despre un istoric român
- pornit articol despre un scriitor român
- pornit articol despre un jurnalist român
- convertit redirect în pagină de dezambiguizare
- creat pagină de dezambiguizare
Metoda de programare ciobănească
modificareMetoda de programare ciobănească se caracterizează prin lipsa de inteligență, creativitate și inventivitate a programatorului care o practică precum și prin cunoașterea unui set absolut minimal de instrucțiuni. Codul scris astfel arată ca făcut din topor și dintr-o bucată. De asemenea, de multe ori codul va conține același bloc de instrucțiuni de mai multe ori în diverse locuri, in loc să folosească apeluri către o funcție (procedură, subrutină) care conține acel cod. În plus, codul va conține mai multe funcții (subrutine) care fac cam acel lucru, în loc să unifice acele funcții într-una singură. Și în nici un caz, codul nu va folosi funcții macro. Programatorul-cioban nici măcar nu știe că funcțiile macro există, evident. Exemplu:
- În loc de "A++", codul va conține "A=A+1"
- În loc de "for (i=1;i<=5;i++) a[i]=i*i;", codul va arăta astfel: "a[1]=1*1; a[2]=2*2; a[3]=4+5; a[4]=4*4; a[5]=5*5;"
- În loc de "function muta_cal(x,y) {calX+=x; calY+=y;}", codul va conține "function muta_cal1() {calX=calX+1; calY=calY+2}; function muta_cal2() {calX=calX+2; calY=calY+1}; function muta_cal3() {calX=calX-1; calY=calY+2}; ..." - adică programatorul va scrie 16 funcții diferite în loc de una singură.
Enciclopedist sau cronicar
modificareEu unul sunt mai mult cronicar decât enciclopedist. Notez, la un mod aproape automat, evenimentele seci care au loc în fiecare zi, în articolele în care pot fi menționate acele evenimente. Și încerc, pe cât posibil, să prelucrez textul, pentru a transforma menționările seci în ton enciclopedic, pentru a mă conforma cu cerințele enciclopediei. Acolo unde exigențele enciclopedice nu sunt atât de înalte, construiesc direct cronologii. Exemplu: Relațiile dintre România și Rusia. — Ark25 (discuție) 28 septembrie 2016 02:13 (EEST)
Formatare URL
modificareMi se pare o idee bună ca URL-urile articolelor de ziare să conțină anul, luna și ziua publicării. De asemenea, este o idee bună ca URL-ul să includă titlul articolului. În caz că articolul dispare de pe site, este mai ușor de găsit informația dacă știm titlul și data publicării articolului.
Motoare cu apă
modificareen:Uri Geller este și el un Petrică, însă mai șmecher decât restul, reușind să atragă atenția presei: și la en:wp se colecționează asemenea declarații: „Geller has claimed his feats are the result of paranormal powers given to him by extraterrestrials” - și sunt echilibrate cu declarațiile criticilor săi. Wikipedia nu stabilește adevărul, afirmațiile false nu trebuiesc a fi demontate, este suficient a le prezenta la un mod enciclopedic. Adică în loc să spunem: „X a inventat motorul cu apă”, spunem „X pretinde că a inventat motorul cu apă”. Ulterior, este de preferat să adăugăm și reacțiile celor care demontează asemenea afirmații, dacă găsim asemenea reacții, evident. Dacă parcurgem articolul en:Water-fuelled car, găsim multe afirmații care nu sunt demontate - firește, nu are nimeni timp să demonteze ditai calupul de pretinse invenții. De exemplu Thushara Priyamal Edirisinghe sau Dennis Klein - respectivii s-au ales cu arestări pentru că, spre deosebire de Petrică și Georgică, au reușit să fraierească pe diverși sau să fraudeze și să facă rost de fonduri care chipurile erau destinate începerii producției de motoare. Dacă nu găseau finanțatori, erau bine mersi acum, la fel ca Petrică și Georgică, dădeau la sapă și vindeau la aprozar în loc să stea la zdup.
Ia uitați ce ton folosește EN.WP: la en:David Icke - At the heart of his theories lies the idea that many prominent figures belong to the Babylonian Brotherhood, a group of shapeshifting reptilian humanoids who are propelling humanity toward a global fascist state, or New World Order. și The reptilians use the rings of Saturn and the Moon, all reptilian constructs, to broadcast our "five-sense prison": an "artificial sense of self and the world" that humans perceive as reality. - observați că lipsește total cuvântul claims în această a doua frază. Demontează cineva asemenea aberații? Firește că nu, cine are timp și chef să demonteze asemenea aiureli?
Acum, limbajul folosit de mine este acesta: „Gabriel Neculai din Arad a prezentat jurnaliștilor un dispozitiv care ar fi capabil să transforme (..)” și „ (..) Aceștia predind că orice lichid s-ar pune in motor, cu trei litri se poate merge și 5.000 de kilometri”.
În ce privește cei 5.000 de kilometri românești, nici cei 300 srilankezi nu mi se par mai credibili: Also in 2008, Sri Lankan news sources reported that Thushara Priyamal Edirisinghe claimed to drive a water-fuelled car about 300 kilometers - dar știrea e din Străinezia.. deci aberația poate fi citată..
În tot articolul de la en.wp este prezentată practic o înșiruire de farse. Dar pe respectivii farsori nu-i cheamă Nițescu sau Ghițescu, ci îi cheamă Chang, Ping, Gupta, Brahmachari, Jayasuriya - sună mai exotic, ce-i drept.
Nu mă mai interesează acum articolul Motor cu apă, oricum l-am re-valorificat undeva pe internet, pur și simplu răspund unor argumente care nu stau în picioare - chiar dacă există riscul de a vedea răspunsul etichetat ca „obrăznicie”. — Ark25 (discuție) 28 noiembrie 2016 06:53 (EET)
Wiki-cântec de lebădă
modificareCâte articole am creat.. Și câte categorii am adăugat.. Și câte cioturi am înfrumusețat.. Și câte diacritice am corectat.. Și câte articole am curățat.. Mii de pagini am retușat.. Multe pagini de la ștergere am salvat.. Afirmații am postulat.. Lume enervată am calmat.. Însă voi mă vreți blocat! Multe proiecte am pornit Și saitul l-am clădit Foarte mult am construit Și am muncit de m-am spetit Dar în final m-am pricopsit Cu un premiu beștelit Am muncit, muncit, muncit De contorul s-a amețit Și atât l-am tot mișcat Că locul doi am aflat Atât de mult am editat De era s-o fac lată Dar în final m-am ales Cu o ceapă degerată De mult ce-am adăugat Unii rău s-au șifonat Și c-un val de indignare Comunitatea mi-a zis: blocare! Am rugat zeii din cer Mintea să le-o îmbuneze Măcar un ziar stingher Ark să poa' să citeze. Dar ei nu și nu și nu Că cică așa zice regulamentu! Degeaba am strigat în disperare Nimeni nu mi-a dat crezare Consensul m-am angajat să-l respect Însă nimeni n-a fost corect Administratorii de serviciu M-a trimis la supliciu Mi-au loat dreptul de editat Și la munci de jos am fost îndemnat Pe ici o paranteză de îndreptat Pe colo un sort cat Degeaba am m-am tot străduit Că oamenii m-au chinuit Fără edit m-au lăsat Și cu sufletul tormentat Mulți colegi s-au șifonat Și la nervi m-au atacat Cu tot colectivul supărat Comunitatea m-a alungat Din RO.WP m-au mazilit Și sufletul mi-au chinuit Acum sunt tare necăjit Și-am rămas cam ciufulit Unde-o fi oare dreptatea Când mă urăște poporul Și cu ditamai ostilitatea Cum să-nvârt doamne contorul?