|
Muică, noi sîntem un neam
Ca frunza lucind pe ram.
Dacă n-aveam Jiu de soi,
Trăgeam Oltul mai la noi.
Cerul, cît e de-nflorit,
De la noi s-a-mpodobit,
Din ștergarul nostru-a luat
Curcubeul lui vărgat.
|
Luna plină, cînd e roată,
Dupe pîinea-n țăst e luată,
Iar sprinceana ei măiastră,
Dupe cobilița noastră.
Serilor, ca sa lucească,
Le-am dat ia olteneasca,
Cloșca lui cu puii goi
Este cloța de la noi.
|
Muică, sîntem neam de piatră
Cînd e vorba pentru vatră,
Sîntem pui de Brîncoveni,
De panduri si de Jieni.
Dacă n-aveam munți cum sînt,
Îi scoteam și din pămînt,
Dunăre dacă n-aveam,
Jiul Dunăre-l făceam.
|
.jpeg){kind=small}
.svg){kind=small}
