Utilizator:GloriousCraft/teste

Pentru provincie, vedeți Provincia Alger.

Alger

الجزائر (arabă)
Dzayer (kabilă)

— Oraș —

Vedere a cartierului Belouizdad și a portului

Stemă

Alger

Alger (Algeria)

Poziția geografică

Coordonate: 36°42′N 3°13′E / 36.700°N 3.217°E

Țară

Algeria

Provincia

Alger

Atestare

2008

Suprafață

- Total

363 km²

Populație (2008)^[1]

- Total

1.530.000 locuitori

Prezență online

www.alger-city.com

Alger(arabă الجزائر, al-Jazā’er; araba algeriană: دزاير, berberă: Dzayer, ⴷⵣⴰⵢⴻⵔ) este capitala Algeriei și a provinciei Alger. Se situează în partea central-nordică a țării și este un important port la Marea Mediterană. În 2010 ONU estima că populația metropolitană era de 3.574.000 de locuitori.^[2]

Nume

Numele orașului este deriviat din cuvântul Alger din limba franceză și limba catalană^[3] din numele arabic al-Jazāʾir (الجزائر), "Insulele". Acest nume se referă la originalele patru insule care formau coasta orașului înainte ca acestea să devină parte din țărmul principal în 1525. Al-Jazāʾir este în sine o formă truncată a numelui mai vechi al orașului Jazaʾir Banī Mazghanna (جزائر بني مزغانة), "Insulele lui Banu Mazghanna, Fiii lui Mazghana", folosit de către geografii medievali, precum Muhammed al-Idrisi și Yaqut al-Hamawi.

În antichitate, grecii știau orașul drept Ikósion (Grecă Antică:Ἰκόσιον), care a fost Latinizat drept Icosium sub conducerea romană. Grecii au explicat numele ca provenind din cuvântul lor pentru "douăzeci" (εἴκοσι, eíkosi), presupus pentru că a fost fondat de 20 de tovarăși ai lui [Heracle]] când a visitat munții Atlas pentru munciile sale.

Alger este știut și drept el-Behdja (البهجة, "Cei Veseli") sau "Alger cel Alb" (Franceză: Alger la Blanche), de la clădirile sale văruite, văzute ridicându-se din mare.

Istoric

Așezat de-a lungul golfului Alger și colonizat pentru prima dată de fenicieni, a fost guvernat mai târziu de romani. A fost distrus de vandali în secolul al V-lea, dar a renăscut sub o dinastie berberă în secolul al X-lea. Când a fost amenințat de spanioli, la începutul secolului al XVI-lea, emirul a apelat la piratul otoman Barbarossa care i-a expulzat pe spanioli și a plasat Algerul sub dominația Imperiului Otoman. Algerul a devenit baza cea mai importantă a piraților Coastei Berbere pentru o perioadă de 300 de ani; în cele din urmă, activitățile lor au fost stopate de o armată americană condusă de Stephen Decatur. Francezii au cucerit orașul în 1830 și l-au transformat în cartierul general al imperiului lor colonial din Africa. În Al Doilea Război Mondial a devenit cartierul general al Aliaților din Nordul Africii și, pentru un timp, capitala provizorie a Franței. În anii 1950 a fost punctul central în campania pentru independența Algeriei. După obținerea acesteia, Alger a devenit centrul politic, economic și cultural al țării.

Geografie

Districtele Algerului

Cashab-ul (al Al Qasbah, "Citadela"), Districtul Ier al Alger: numit Al-Djazaïr Al Mahroussa ("Bine păstrat Alger"), este fondat pe ruinele vechiului Icosium. Este un oraș mic care, construit pe un deal, se duce în jos către mare, împărțit în două: orașul de sus și orașul de jos.
Bab El Oued: La propriu, Poarta râului, popular district care se extinde de la Cashab, până la "poarta râului". Este districtul cel mai adorat și plăcut al capitalei. Faimos pentru piața lui cu "cele trei ceasuri" și pentru "piața Triplet".
Marginea mării: din 1840, arhitecții Pierre-August Guiauchain și Charles Frédéric Chassériau au conceput clădiri noi în afară de Casbah, primărie, instanțe, clădiri, teatru, palatul guvernatorului, și casino, ca să formeze o alee elegantă mărginită de arcade care este astăzi bulevardul Che Guevara (înainte Bulevardul Republicii).
Kouba: Kouba este un sat vechi care a fost absorbit de extinderea orașului Alger. Kouba s-a dezvoltat cu viteză în timpul erei Franței coloniale și apoi a continuat să crească datorită expensiunii demografice formidabile pe care Alger a văzut-o după independența Algeriei din 1962. Astăzi este un district din Alger care este, în mare parte, făcut din case, vile și blocuri care nu depășesc cinci etaje.
El Harrach, o suburbie a lui Alger, este la vreo 10 kilometri la est de oraș.
Comunele Hydra, Ben Aknoun, El-Biar și Bouzareah formează ceea ce locuitorii Algerului numesc "Înălțimile Algerului". Aceste comune adăpostesc majoritatea embasadelor străine, ale multor ministere și centre universitare, ceea ce îl face unul dintre centrele administrative și politice ale țării.
Strada Didouce Mourad este localizată în cel de al treilea district din Alger. Se extinde de la oficiul poștal Grande pâna la Înălțimile Algerului. În special trece prin locul Audin, facultatea Alger, Inima Încoronată și Parcul Libertății (anterior Galland). Este mărginit de magazine și restaurante majoritatea lungimii sale. Este privit drept inima capitalei.

Clima

Alger are o climă mediterană (clasificarea climei Köppen Csa). Aproprierea față de Marea Mediterană ajută în moderarea temperaturilor orașului. Drept rezultat, Alger, în mod normal, nu vede temperaturi extreme. În medie, Alger primește aproximativ 600 de milimetri de ploaie pe an, cea mai mare parte fiind văzută între octombrie și aprilie.

Zăpada este foarte rară; în 2012, orașul a avut 100 de milimetri de ninsoare, prima sa ninsoare in opt ani.^[4]

Date climatice pentru Algiers (Houari Boumediene Airport ) 1976–2005 averages, extremes 1838–present
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	16.7 (62,1)	17.4 (63,3)	19.3 (66,7)	20.9 (69,6)	23.9 (75)	28.2 (82,8)	31.2 (88,2)	32.2 (90)	29.6 (85,3)	25.9 (78,6)	20.8 (69,4)	17.9 (64,2)	23,7 (74,7)
Media zilnică °C (°F)	11.1 (52)	11.7 (53,1)	13.2 (55,8)	14.9 (58,8)	18.1 (64,6)	22.2 (72)	25.1 (77,2)	26.0 (78,8)	23.6 (74,5)	20.1 (68,2)	15.3 (59,5)	12.6 (54,7)	17,8 (64)
Minima medie °C (°F)	5.5 (41,9)	5.9 (42,6)	7.1 (44,8)	8.8 (47,8)	12.3 (54,1)	16.1 (61)	18.9 (66)	19.8 (67,6)	17.6 (63,7)	14.2 (57,6)	9.8 (49,6)	7.2 (45)	11,9 (53,4)
Minima istorică °C (°F)	−3.3 (26,1)	−1.9 (28,6)	−1 (30,2)	−0.8 (30,6)	2.6 (36,7)	5.5 (41,9)	9.0 (48,2)	9.5 (49,1)	8.2 (46,8)	4.1 (39,4)	−0.1 (31,8)	−2.3 (27,9)	−3,3 (26,1)
Precipitații mm (inches)	81.4 (3.205)	72.7 (2.862)	55.0 (2.165)	58.4 (2.299)	41.9 (1.65)	8.5 (0.335)	4.5 (0.177)	8.2 (0.323)	28.3 (1.114)	58.8 (2.315)	89.6 (3.528)	91.0 (3.583)	598,3 (23,555)
Umiditate [%]	71	66	65	62	66	66	67	65	68	66	68	68	67
Nr. de zile cu precipitații (≥ 0.1 mm)	11.4	10.6	9.7	9.1	7.3	2.5	1.5	2.5	5.3	8.6	11.1	12.1	91,7
Ore însorite	139.5	158.2	207.7	228.0	300.7	300.0	353.4	325.5	267.0	198.4	153.0	145.7	2.777,1
Sursa nr. 1: World Meteorological Organization (temperaturiile și precipitațiile medii, 1976–2005)^[5]
Sursa nr. 2: Arab Meteorology Book (umiditatea și soarele),^[6] Meteo Climat (înregistează maximele și minimele)^[7]

Guvernul

Orașul (și provincia) Alger este compusă din 13 districte administrative, acestea fiind și ele împărțite în 57 de comune, enumerate mai jos cu populațiile acestora, la 1998 și 2008:

Nume	Numele în arabă	Populație (1998)^[8]	Populație (2008)^[9]
Bab El Oued	باب الوادي	87,557	64,732
Bologhine	بولوغين	43,283	43,835
Casbah	القصبة	50,453	36,762
Oued Koriche	وادي قريش	53,378	46,182
Raïs Hamidou	الرايس حميدو	21,518	28,451
Districtul Bab El Oued		256,189	219,962
Baraki	براقي	95,247	116,375
Les Eucalyptus	الكليتوس	96,310	116,107
Sidi Moussa	سيدي موسى	27,888	40,750
Districtul Baraki		219,445	273,232
Bir Mourad Raïs	بئر مراد رايس	43,254	45,345
Birkhadem	بئر خادم	55,084	77,749
Djasr Kasentina	جسر قسنطينة	82,729	133,247
Hydra	حيدرة	35,727	31,133
Saoula	سحاولة	31,388	41,690
Districtul Bir Mourad Raïs		248,182	329,164
Birtouta	بئر توتة	21,808	30,575
Ouled Chebel	أولاد الشبل	16,335	20,006
Tessala El Merdja	تسالة المرجى	10,792	15,847
Districtul Birtouta		48,935	66,428
Ben Aknoun	بن عكنون	19,404	18,838
Beni Messous	بني مسوس	17,490	36,191
Bouzareah	بوزريعة	69,153	83,797
El Biar	الأبيار	52,582	47,332
Districtul Bouzaréah		158,629	186,158
Aïn Bénian	عين البنيان	52,343	68,354
Chéraga	الشراقة	60,374	80,824
Dely Ibrahim	دالي إبرهيم	30,576	35,230
El Hammamet	الحمامات الرومانية	19,651	23,990
Ouled Fayet	أولاد فايت	15,209	27,593
Districtul Chéraga		178,153	235,991
Aïn Taya	عين طاية	29,515	34,501
Bab Ezzouar	باب الزوار	92,157	96,597
Bordj El Bahri	برج البحري	27,905	52,816
Bordj El Kiffan	برج الكيفان	103,690	151,950
Dar El Beïda	الدار البيضاء	44,753	80,033
El Marsa	المرسى	8,784	12,100
Mohammedia	المحمدية	42,079	62,543
Districtul Dar El Beïda		348,883	490,540
Baba Hassen	بابا حسن	13,827	23,756
Douera	دويرة	41,804	56,998
Draria	درارية	23,050	44,141
El Achour	العاشور	19,524	41,070
Khraicia	خراسية	17,690	27,910
Districtul Draria		115,895	193,875
Bachdjerrah	باش جراح	90,073	93,289
Bourouba	بوروبة	77,498	71,661
El Harrach	الحراش	48,167	48,869
Oued Smar	وادي سمار	21,397	32,062
Districtul El Harrach		237,135	245,881
El Magharia	المغارية	30,457	31,453
Hussein Dey	حسين داي	49,921	40,698
Kouba	القبة	105,253	104,708
Mohamed Belouizdad (Hamma Annassers)	الحامة العناصر	59,248	44,050
Districtul Hussein Dey		244,879	220,909
Haraoua	الهراوة	18,167	27,565
Reghaïa	رغاية	66,215	85,452
Rouïba	الرويبة	49,881	61,984
Districtul Rouïba		134,263	175,001
Alger Centre	الجزائرالوسطى	96,329	75,541
El Madania	المدنية	51,404	40,301
El Mouradia	المرادية	29,503	22,813
Sidi M'Hamed	سيدي امحمد	90,455	67,873
Districtul Sidi M'Hamed		267,691	206,528
Mahelma	محالمة	14,810	20,758
Rahmania	الرحمانية	5,759	7,396
Souidania	سويدانية	11,620	17,105
Staoueli	سطاوالي	38,915	47,664
Zéralda	زرالدة	33,047	51,552
Districtul Zéralda		104,151	144,475
Totaluri	الجزائر	2,562,428	2,988,145

Patrimoniu mondial UNESCO

Casbah-ul din Alger

Casbah-ul (centrul urban vechi) a fost inclus în anul 1992 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Galerie de imagini

Alger
Moscheea Ketchaoua
Basilica Notre Dame d'Afrique

Referințe

"Enciclopedia Universală Britannica"

Vezi și

Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de GloriousCraft/teste

Note

^ Thomas Brinkhoff: City Population www.citypopulation.de/ . Accesat la 22 ianuarie 2013.
^ „UN World Urbanization Prospects”. Esa.un.org. Accesat în 27 iunie 2010.
^ Origins of Algiers de Louis Leschi, discurs livrat Iunie 16, 1941, publicat în El Djezair Sheets, Iulie 1941 History of Algeria Arhivat în 16 ianuarie 2013, la Wayback Machine. .
^ Balmforth, Richard (4 februarie 2012). „European Chill Moves West, 122 Die in Ukraine”. Reuters. Arhivat din original la 14 septembrie 2014. Accesat în 30 iunie 2017.
^ „World Weather Information Service–Algiers”. World Meteorological Organization. Arhivat din original la 18 octombrie 2016. Accesat în 16 octombrie 2016.
^ „Appendix I: Meteorological Data” (PDF). Springer. Arhivat din original (PDF) la 4 martie 2016. Accesat în 16 octombrie 2016.
^ „Station Alger” (în franceză). Meteo Climat. Accesat în 16 octombrie 2016.
^ Census of 25 iunie 1998: Office National des Statistiques de l'Algérie (web).
^ Census 14 aprilie 2008: Office National des Statistiques de l'Algérie (web).

Acest articol despre o zonă sau o localitate din Algeria este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa

[cp-1] Thomas Brinkhoff: City Population www.citypopulation.de/ . Accesat la 22 ianuarie 2013.

[wup-2] „UN World Urbanization Prospects”. Esa.un.org. Accesat în 27 iunie 2010.

[leschi-3] Origins of Algiers de Louis Leschi, discurs livrat Iunie 16, 1941, publicat în El Djezair Sheets, Iulie 1941 History of Algeria Arhivat în 16 ianuarie 2013, la Wayback Machine. .

[4] Balmforth, Richard (4 februarie 2012). „European Chill Moves West, 122 Die in Ukraine”. Reuters. Arhivat din original la 14 septembrie 2014. Accesat în 30 iunie 2017.

[5] „World Weather Information Service–Algiers”. World Meteorological Organization. Arhivat din original la 18 octombrie 2016. Accesat în 16 octombrie 2016.

[climate-6] „Appendix I: Meteorological Data” (PDF). Springer. Arhivat din original (PDF) la 4 martie 2016. Accesat în 16 octombrie 2016.

[meteoclimat-7] „Station Alger” (în franceză). Meteo Climat. Accesat în 16 octombrie 2016.

[8] Census of 25 iunie 1998: Office National des Statistiques de l'Algérie (web).

[9] Census 14 aprilie 2008: Office National des Statistiques de l'Algérie (web).

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]