Wikipedia

Valentin Mandric

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.
Valentin Mandric
Date personale
Născut27 Decembrie 1970
Botoșani
Naționalitate România
OcupațieProfesor la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti din București
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Muzică din București
Ani de activitate1993-prezent
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Valentin Mandric (născut pe 27 decembrie 1970 în Botoșani) este un compozitor[1] și pianist roman, profesor la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” din București. Crescut într-o familie de muzicieni, a studiat la Liceul de Muzică "George Enescu" și la Conservatorul din București, specializându-se în Pedagogie Muzicală și Jazz. Activitatea sa este dedicată formării tinerelor talente în domeniul muzical.

Biografie

modificare

Născut intr-o familie de muzicieni, mama, Elisabeta, instrumentistă – flautistă a filarmonicii din Botoșani, tatăl, Emil, de asemenea instrumentist-trompetist al aceleiași instituții. A crescut înconjurat de foarte mulți oameni ce aveau în centrul activității lor muzica simfonică. Filarmonica din Botoșani a devenit a doua sa casă, o familie extinsă.

A fost de la cea mai fragedă vârstă atât la repetiții, asistând din interior sau de la ușa sălii de repetiție, cât și la concertele săptămânale ale orchestrei simfonice Botoșani. Nu era întotdeauna un „bun ascultător”, uneori alergând pe holurile teatrului „Mihai Eminescu” (pentru că pe vremea aceea în acest teatru se țineau concertele simfonice în fiecare vineri seara), împreună cu alți „copii ai filarmonicii”. Nu și-a imaginat nicicând făcând o altă meserie în afară de muzică, aceasta dându-i vieții sale un sens, un scop, o ocupație.

 
Valentin Mandric, poza din copilarie.

Încă de la grădiniță, din grupa mare, a început studiul pianului cu domnul profesor Alexandru Romanovski, apoi în clasele primare cu doamna profesoară Eugenia Harnagea. A avut câteva ieșiri în public, unele fiind de succes. Teorie și solfegiu a studiat deasemenea cu doamna profesoară Harnagea, dar și cu George Holca, profesor ce i-a dat speranță, curaj și ceea ce a fost mai important, încredere. Primele scrieri ale unor compoziții au fost din perioada aceea.

În anul 1981 a fost înscris la Liceul de muzică „George Enescu” din București. Aici a fost mai mult în grija bunicilor, Stroe Vasile (care cânta la caval) și Dumitra, care locuiau în comuna Singureni, lângă București, drept pentru care a stat la căminul liceului un număr considerabil de ani. În anii de gimnaziu și de liceu a compus „muzică ușoară”, încurajat fiind de unii colegi.

În gimnaziu a studiat pianul cu doamna profesoară Lucica Teodorescu, iar cu domnul Valentin Gabrielescu Teorie și Solfegiu. Tot atunci, ansamblul coral, o activitate foarte importantă a liceului, era condus de doamna profesoară Tomescu Eleonora.

Pe perioada liceului, a studiat pianul la clasa doamnei profesoare Marta Paladi și în particular, cu compozitorul și dirijorul Radu Paladi. La Teorie și Solfegiu i-a avut drept profesori pe Cristian Petrescu, Valentin Gabrielescu și Tomescu Eleonora, în particular studiind cu Gheorghe Carp, autorul celebrelor solfegii cromatice și cu Tudor Paladi, profesor al Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” din București.

A absolvit liceul în perioada celei de-a treia Mineriade (13-15 iunie 1990), împărțind florile (inițial oferite profesorilor) minerilor – pentru a putea parcurge distanța dintre cele două sedii ale Liceului „George Enescu” din București , cel de pe strada Lemnea (in prezent Strada Gheorghe Mahu) și cel de pe strada Principatele Unite, fără a lua bătaie de la mineri.

A început în 1990 Conservatorul din București, numit la acea vreme „Academia de Muzică” – București și l-a absolvit în anul 1995. A urmat cursurile facultății de Pedagogie Muzicală și a celei Jazz și muzică-ușoară, la cea din urmă avându-l ca mentor și profesor pe compozitorul Anton Șuteu.

A studiat „Formele Muzicale” și „Armonia” cu compozitorul Dan Buciu, „Contrapunctul” cu profesorul Teodor Țuțuianu, „Teoria Muzicii” cu muzicologul Veturia Dimoftache-Dordea, estetica cu muzicologul Alexandru Leahu, „Istoria Muzicii” și „Stilistica Muzicală” cu muzicologul Vasile Iliuț.[2]

 
Valentin Mandric la pian

Domeniile de activate

modificare
  • Pianist, aranjor, compozitor și producător muzical de spectacole în cadrul mai multor formații de Pop-Rock și Clasic în țară și străinătate Germania (1995 – 1997) și Japonia (2003 – 2007) – Studioul de înregistrări „Prosonic” din București (1997 – 2003)[3].și Secvența: Senju Akira show in Shin-puh-kan - Valentin Mandric & European Sound Art
  • Dirijor de cor – (2007 – 2012) – Biserica „Râul Vieții” din București
  • Pianist / Actor pianist - 1. "Buna! Ce faci?" Secvențe: Maintheme și Piano concert; 2. Surprize Valentin Mandric Musikverein; 3.Valentin Mandric - West Coast Concerto, Kees Vlak; 4. Natalia Pancec & Valentin Mandric Concert Film Festival 14 sept 2016 Bucuresti Universitate

Membru în biroul de muzică simfonică, secția Fanfară a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, începând cu anul 2018[4]

Activitate componistică

modificare

Muzică pop

modificare
  • „ Stai lângă mine, iubire” – pe versuri de Mirela Fugaru (1993) – Interpretată de Adrian Enache în finala concursului de creație „Mamaia”– 1993
  • „ Dă-mi Doamne noroc” – pe versuri de Roxana Popescu (1997) – Interpretată de Erica Lixandru, în finala concursului de creație „Mamaia” – 1997[5]
  • „ Azi îți spun, bun rămas” – pe versuri de Mădălina Vancu – Interpret: formația Cherry (2002)
  • „ Băiete” – pe versurile lui Mădălina Vancu – Interpret: formația  Cherry (2002)

Muzică de film\scenă

modificare
  • „Singur(ă) pe lume”, film de scurt metraj,  Regia – Tudor Giurgiu (1995 – premiera la cinema Studio); prezentat și în Danemarca – 1996[6]
  • „12000 de capete de vită”, film de scurt metraj, Regia: Radu Penescu – Lucrare de absolvență (1996)
  • Cantata „Inimă de mamă” – subintitulată și „La suta de ani” - Cantată închinată Centenarului Marii Uniri, după un libret de Marin Voican Ghioroiu (2018) – lucrare orchestrată și pentru orchestră de suflători, prezentată și premiată cu premiul al II-lea la Concursul de creație pentru muzică de fanfară „Iosif Ivanovici” (2022)[7][8]
  • „Ghici ghicitoarea mea... de vrei să fii a mea” - teatru Vodevil – după piesa „Cinel, cinel” de Vasile Alecsandri; Regia: Mariana Ghițulescu (prezetată în stagiunea 2021 la Teatrul Dramaturgilor Români)[9]
  • Musical – „Poetul și Regina” – Operetă în două acte, după un libret de Marin Voican Ghioroiu (2018-2020)[10]

Muzică de cameră

modificare
  • Album de 12 miniaturi pentru pian „Stări”: "1. Cassa” – (2004 Orchestrată și pentru, vioară și orchestră)[11]; „2. My own fantasy”(2006)[12]; „3. Iubire”[13]; „4. Visare”[14]; „5. Surprize”[15]; „6. Sărbătoare”[16]; „7. Despărțire”[17]; „8. Căutări”[18]; „9. Ardoare”; „10. Florica”; „11. Dulce”; „12. Für Abigail”
  • Cvartet de coarde – „Rock Quartet” (2016) – Prima audiție a primei mișcări prezentată la Sala Radio cu „Traffic Strings” - 9 mai 2019[19]
  • 3 lieduri - pe versuri de Marin Voican Ghioroiu – 2017: „1. Gândul”; „2. Lui Eminescu”; „3. Copil sărman”
  • Două Romanțe pe versuri de Marin Voican – 2019: „1. De gelozie să uităm”; „2. Copil sărman”
  • „Aduceți Basarabia acasă!” – Imn pentru cor a capella pe versuri de Virgil Ciucă (2017) – Primă audiție 2018 la Ateneul Român – interpretat de Corul „Divina Armonie” dirijor: Marius Firca[20]
  • ”Ruga unui copil” – Lucrare corală publicată în cadrul „Antologie Corală Botoșăneană”[21]

Muzică vocal și simfonică

modificare
  • Imnul Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” – „Vivat Musica” pentru cor și orchestră (primă audiție – 2014 – Ateneul Român)  - pentru cor și orchestră de suflători (2019 – Ateneul Român)[22]
  • „Classy Fantasy” - Lucrare pentru orchestră simfonică – (2016)
  • „Amintiri” – Lucrare pentru orchestră simfonică (2024) – prezentată în primă audiție în cadrul Aniversării a 75 de ani de activitate a Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti”, dealfel scrisă special pentru acest eveniment.[23][24][25]
  • „Inimă de mamă” – „La suta de ani” – Cantată pentru cor, soliști și orchestră simfonică[26]
  • „Poetul și Regina” – Operetă în două acte, după un libret de Marin Voican Ghioroiu (2018 - 2020)[27]
 
Valentin Mandric - premiul I

Muzică de fanfară și orchestră de suflători

modificare
  • „Army Rock” – 2016 - Marele Premiu al concursului de creație pentru muzică de fanfară „Iosif Ivanovici”, ediția a XI-a.[28]
  • „Vivat musica” Imnul Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” pentru fanfară (2016)
  • „Șoarecele și pisica” – 2017- Marele Premiu al concursului de creație pentru muzică de fanfară „Iosif Ivanovici”, ediția a XII-a.[29]
  • „Răsărit” – 2017  Lucrare pentru fanfară
  • „In Memoriam” – 2018 - Lucrare pentru orchestră de suflători, dedicată Regelui Mihai I
  • Trei aranjamente originale pentru orchestră de suflători
    • „Attenti al lupo”- muzica - Lucio Dalla
    • „În arenă”- muzica Emil Mandric
    • „Nemuritori aviatori”- muzica Georgeta Cioabă
  • „Inimă de mamă” – „La suta de ani” – Cantată pentru cor, soliști și orchestră de suflători, pe un libret de Marin Voican Ghioroiu – Premiul al II-lea ediția XVI „Iosif Ivanovici”[30]
  • „Lupul, Vulpea și cu Iepurașul” – Lucrare pentru orchestră de suflători - Premiul al II-lea ediția XVII „Iosif Ivanovici”.

Note

modificare
  1. ^ „Valentin Mandric, Composer - Spectacole pe Operabase”. . Accesat în . 
  2. ^ Racu, Nicolae (). La Ceas Aniversitar - Aniversar. Grafoart. p. 160. ISBN 9786067472288. 
  3. ^ „Cu pianistul Valentin Mandric – Natalia Pancec”. Accesat în . 
  4. ^ „Valentin MANDRIC – Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România”. Accesat în . 
  5. ^ Mircea Nicolau (). „In Memoriam - Roxana Popescu”. Accesat în . 
  6. ^ „Singur(a) pe lume - VPRO Cinema”. Accesat în . 
  7. ^ „Cantata "INIMĂ DE MAMĂ" dedicată Centenarului Marii Uniri”. Incorect Politic. . Accesat în . 
  8. ^ Bucinschi, Raluca (). „Documente muzicale tipărite și audiovizual” (PDF). Editura Bibliotecii Naționale a României. pp. 26–27. 
  9. ^ „GHICI GHICITOAREA MEA… DE VREI SĂ FII A MEA! – Teatrul Dramaturgilor Români”. Accesat în . 
  10. ^ Valentin, Mandric (). Poetul și Regina. ISMN 979-0-69491-437-0. Editura muzicală. 
  11. ^ Valentin Mandric (). „Valentin Mandric - „Cassa"”. Youtube. Accesat în . 
  12. ^ Valentin Mandric (). „Valentin Mandric - „My own fantasy"”. Youtube. Accesat în . 
  13. ^ Valentin Mandric (). „Valentin Mandric - „Iubire" - (Love) - original composition”. Youtube. Accesat în . 
  14. ^ Valentin Mandric (). „Valentin Mandric -"Visare" - original composition”. Youtube. Accesat în . 
  15. ^ Valentin Mandric (). „Valentin Mandric - „Surprize" - (Surprise) - original composition”. Youtube. Accesat în . 
  16. ^ Valentin Mandric (). „Valentin Mandric - „Sărbătoare" (Celebration) - original composition”. Youtube. Accesat în . 
  17. ^ Valentin Mandric (). „Valentin Mandric - „Despărțire" - (breaking up) - original composition”. Youtube. Accesat în . 
  18. ^ Valentin Mandric (). „alentin Mandric - „Căutări" (Searching) - original composition”. Youtube. Accesat în . 
  19. ^ Magdalena Popa Buluc. „Concerte estivale pe Esplanada Sălii Thalia. În Vara Filarmonicii, Zilele Muzicii Româno-Americane se mută pe Cea mai frumoasă stradă din Sibiu”. jurnalul.ro. Accesat în . 
  20. ^ Melania Tuculescu (). „Concert dedicat aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. www.bucharest-guide.ro. Accesat în . 
  21. ^ Boicu, Dragoș (). Ruga unui copil. vol.II. Editura Muzicală. ISBN 978-973-42-1251-4. 
  22. ^ SuperPromo4you (). „Vivat Musica - Imnul Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti"”. Youtube. Accesat în . 
  23. ^ „Concert aniversar, la 75 de ani de la înființarea Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti" - RMedia.ro”. rmedia. . Accesat în . 
  24. ^ Mădălin Alexandru STĂNESCU. „Revista Actualitatea Muzicala Editia 4-a 2024 [The Musical Actuality Magazine]” (PDF). Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. Accesat în . 
  25. ^ „Valentin MANDRIC Membru”. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România. Accesat în . 
  26. ^ „Bibliografia Națională Romană, Ediția 2022” (PDF). Editura Bibliotecii Naționale a României. pp. 26–27. Accesat în . 
  27. ^ Ghioroiu, Marin Voican (). Poetul și Regina. ISMN 979-0-69491-437-0. Editura Muzicală. 
  28. ^ Cosma, Viorel (). „Festivalul Iosif Ivanovici” (PDF). Actualitatea Muzicala. Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. p. 17. Accesat în . 
  29. ^ Crișan, Alina (). „Militarii au cucerit Ateneul” (PDF). Observatorul Militar (13). p. 10. Accesat în . 
  30. ^ Crișan, Alina (). „Când epopeea unei familii devine libret” (PDF). Observatorul militar (27). p. 6. Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valentin_Mandric&oldid=16659147