Vasile Vlaicu
| Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în noiembrie 2018 |
| Vasile Vlaicu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1885 Brașov |
| Decedat | - - |
| Cetățenie |  România  |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Educație | Bacalaureat din anul 1904 al Liceului „Șaguna” din Brașov; absolvent 1908/1909 al facultății de filosofie din Budapesta cu specialitatea matematică-fizică |
Modifică date / text  | |
Vasile Vlaicu (n. 17 noiembrie 1885, Brașov - d. ?) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1][2]
Biografie și Activitatea Politică modificare
Vasile Vlaicu, născut la 17 noiembrie 1885 în Brașov, jud. Brașov, bacalaureat din anul 1904 al Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov, absolvent din 1908/1909 al facultății de filosofie de la Universitatea din Budapesta cu specialitatea matematică - fizică; din anul 1913 funcționează ca matematic (actuar) al Societății „Bancă Generală de Asigurare” și ca redactor al săptămânalului „Revista Economică” Sibiu, organul „Solidărității”, Asociația Institutelor Financiare Române din Transilvania fiind și autorul propriului sistem de „Stenografie Românească” după sistemul stenotachigrafic. În ziua de 30 Noiembrie a fost chemat telegrafic la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia de către ziarul „Românul”, organul oficial al Consiliului Național Român din Arad, în calitate de stenograf al presei. Notele stenografice transcrise le-a predat atât ziarului „Românul” cât și presei din București. De la 1 Decembrie 1918 până la 30 aprilie 1920 a funcționat la Resortul Finanțelor din Consiliul Dirigent, ca secretar ministerial, după care s-a retras în viața civilă la postul său de actuar al Societății de Asigurare Prima Ardeleană, de la care în anul 1934 a ieșit la pensie în calitate de director fără a mai ocupa vreo funcțiune sau demnitate oficială publică.[3]
Note modificare
- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005
Bibliografie modificare
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară modificare
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe modificare
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918