Wikipedia

Venă portă

Vena portă

Vena portă și tributarele. se formează din vena mezenterică superioară și trunchiul mezentericosplenic. Venă lienală este un termen vechi pentru venă splenică.
Latinăvena portae hepatis
Sursavena splenică, vena mezenterică inferioară, vena mezenterică superioară
Sistemsistem port hepatic
Legături
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vena portă sau vena portă hepatică este un vas de sânge care transportă sânge din tractul gastrointestinal, vezica biliară, pancreas și splină până la ficat . Vena portă conține sânge venos cu substanțe nutritive și toxine extrase din conținutul digerat, elemente figurate produse de splină și hormoni secretați de pancreasul endocrin și structuri ale tubului digestiv. Aproximativ 75% din fluxul total de sânge hepatic se face prin vena portă, restul provenind din artera hepatică corespunzătoare . Sângele este dus de la ficat la inimă prin venele hepatice, tributare venei cave inferioare.

Vena portă nu este o venă adevărată, deoarece conduce sângele către paturile capilare din ficat și nu direct către inimă. Este o componentă majoră a sistemului portal hepatic, unul dintre cele două sisteme venoase portale din corp, alături de sistemul portal hipofizar.

Vena portă este formată prin confluența venei mezenterice superioare cu trunchiul mezentericosplenic, format din vena splenică și vena mezenterică inferioară, alți afluenți sunt: vena cistică, vena prepilorică, vena gastrică stângă, vena gastrică dreaptă, venele paraombilicale.

Afecțiunile care implică vena portă pot provoca patologii grave, de exemplu hipertensiunea portală, o complicație a cirozei .

Anatomie

modificare

Măsurând aproximativ 8 cm, la adulți, [1] vena portă este localizată în hipocondrul drept al abdomenului, având origine în spatele gâtului pancreasului . [2] La majoritatea indivizilor, vena portă este formată prin unirea venei mezenterice superioare și a venei splenice . [3] Din acest motiv, ocazional, mai este numită confluență spleno-mezenterică . [2] Uneori vena portă comunică direct și cu vena mezenterică inferioară, deși această situație este extrem de variabilă. Alți afluenți ai venei porte includ: venele chistice și venele gastrice stângă și dreaptă [4] și, de asemenea, vena paraombilicală și vena prepilorică.

Tributarii venei porte hepatice [4]






Imediat înainte de a ajunge la ficat, vena portă se împarte în ramurile sale terminale: ramura dreaptă și ramura stângă.. Se ramifică în continuare, formând ramuri venoase mai mici și în final venule portale. Fiecare venulă portală se desfășoară alături de o arteriolă hepatică și cele două vase formează componentele vasculare ale triadei portale . Aceste vase în cele din urmă se golește în sinusoidele hepatice pentru a furniza sânge ficatului. [4]

Anastomoz porto-cave

modificare

Sistemul venos portal are mai multe anastomoze cu sistemul venos sistemic . În cazurile de hipertensiune portală sau stază portală aceste anastamoze au o deosebită importanță, oferind o cale alternativă de curgere a sângelui.

  1. vena gastrică stângă se anastomozează cu venele esofagiene;
  2. vena rectală superioară se anastomozează cu venele rectale mijlocii și inferioare;
  3. venele suprarenale și venele colice;
  4. venele porte accesorii și venele epigastrice;
  5. venele lui Retzius și venele sacrale, lombare, renale, suprarenale.

Vene accesorii hepatice portale

modificare

Venele porte accesorii sunt acele vene care se varsă direct în ficat. Acestea includ venele paraombilicale, venele omentului mic, ligamentul falciform și cele care drenează peretele vezicii biliare. [2]

Fiziologie

modificare

Venele porte și arterele hepatice formează dubla alimentare cu sânge a ficatului. Aproximativ 75% din fluxul sanguin hepatic este derivat din vena portă, în timp ce restul provine din arterele hepatice. [2]

Spre deosebire de majoritatea venelor, vena portă se găsește între două teritorii capilare: capilarele de origine de la nivelul organelor drenate și capilarele sinusoide. În transportul sângelui venos de la tractul gastro- intestinal la ficat, vena portă îndeplinește două sarcini: furnizează ficatului substanțe metabolice și asigură prelucrarea substanțelor absorbite. Posibilele toxine ingerate sunt îndepărtate de hepatocite înainte de a fi eliberate în circulația sistemică. După vărsarea în sinusoidele hepatice, sângele din ficat este vărsat în vena hepatică.

Semnificație clinică

modificare

Hipertensiunea portală

modificare

Creșterea tensiunii arteriale în vena portă, numită hipertensiune portală, este o complicație majoră a bolilor hepatice, cel mai frecvent a cirozei. [5] O venă portă dilatată (diametrul mai mare de 13 sau 15 mm) este un semn al hipertensiunii arteriale portale, cu o sensibilitate estimată la 12,5% sau 40%. [6] În cazul ultrasonografiei Doppler, viteza sistolică maximă a venei porte principale (MPV), variază în mod normal între 20 cm / s și 40 cm / s. [7] O viteză lentă de <16 cm / s în plus față de dilatarea în MPV sunt diagnosticarea hipertensiunii portale.

Semnele clinice ale hipertensiunii portale le includ pe cele ale bolilor hepatice cronice: ascită, varice esofagiene, spider nevi, cap de meduză și eritem palmar . [8]

Pulsatilitate

modificare
 
Ultrasonografia Doppler a venei porte de-a lungul a 5 secunde, prezentând vârfuri ale vitezei maximale, precum și puncte ale vitezei minimale.

Pulsatilitatea venei porte poate fi măsurată prin ultrasonografie Doppler. O pulsatilitate crescută poate fi cauzată de ciroză, precum și o creștere a presiunii atriale drepte (care la rândul său poate fi cauzată de insuficiență cardiacă dreaptă sau regurgitare tricuspidă ). [7] Pulsatilitatea venei porte poate fi cuantificată prin indici de pulsatilitate (PI), în cazul în care un indice deasupra unei anumite limite indică prezența unei patologii.

Indici de pulsatilitate (PI)
Index Calcul A tăia calea
Medie bazată pe (Max - Min) / Mediu [7] 0,5
Max-based (Max - Min) / Max [9] 0,5 [10] - 0,54

Infecție

modificare

Pileflebita este infecția venei porte, care rezultă de obicei dintr-un proces infecțios intraabdominal, cum ar fi diverticuloza . [11] [12]

Prezentația gazoasă venoasă portă

modificare

Prezentația gazoasă venoasă portă este o constatare rară la examenele radiologice. Se arată prezența de gaz în sistemul venos portal. Este cauzată cel mai frecvent de ischemia intestinală, dar a fost asociată și cu cancerul de colon. [13]

Referințe

modificare
  1. ^ Harold M Chung; Chung, Kyung Won (). Gross anatomy. Philadelphia: Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins. p. 208. ISBN 978-0-7817-7174-0. 
  2. ^ a b c d Plinio Rossi; L. Broglia (). Portal Hypertension: Diagnostic Imaging and Imaging-Guided Therapy. Berlin: Springer. p. 51. ISBN 978-3-540-65797-2. 
  3. ^ Benjamin L. Shneider; Sherman, Philip M. (). Pediatric Gastrointestinal Disease. Connecticut: PMPH-USA. p. 751. ISBN 978-1-55009-364-3. 
  4. ^ a b c Henry Gray (). Anatomy, Descriptive and Surgical (ed. 16). Philadelphia: Lea Brothers. p. 619. 
  5. ^ Dooley, James; Sherlock, Sheila (). Diseases of the liver and biliary system. Oxford: Blackwell Science. ISBN 978-0-632-05582-1. 
  6. ^ Al-Nakshabandi NA (). „The role of ultrasonography in portal hypertension”. Saudi J Gastroenterol. 12 (3): 111–7. doi:10.4103/1319-3767.29750. PMID 19858596. 
  7. ^ a b c Iranpour, Pooya; Lall, Chandana; Houshyar, Roozbeh; Helmy, Mohammad; Yang, Albert; Choi, Joon-Il; Ward, Garrett; Goodwin, Scott C (). „Altered Doppler flow patterns in cirrhosis patients: an overview”. Ultrasonography. 35 (1): 3–12. doi:10.14366/usg.15020. ISSN 2288-5919. PMC 4701371  . PMID 26169079. 
  8. ^ Key Topics in General Surgery (ed. 2). Informa Healthcare. . ISBN 978-1-85996-164-3. 
  9. ^ Goncalvesova, E.; Varga, I.; Tavacova, M.; Lesny, P. (). „Changes of portal vein flow in heart failure patients with liver congestion”. European Heart Journal. 34 (suppl 1): P627. doi:10.1093/eurheartj/eht307.P627. ISSN 0195-668X. 
  10. ^ Page 367 in: Henryk Dancygier (). Clinical Hepatology: Principles and Practice of Hepatobiliary Diseases. 1. Springer Science & Business Media. ISBN 9783540938422. 
  11. ^ „Septic thrombophlebitis of the portal vein (pylephlebitis): diagnosis and management in the modern era”. Clin. Infect. Dis. 21 (5): 1114–20. noiembrie 1995. doi:10.1093/clinids/21.5.1114. PMID 8589130. 
  12. ^ „Pylephlebitis associated with diverticulitis”. South. Med. J. 86 (5): 578–80. mai 1993. doi:10.1097/00007611-199305000-00020. PMID 8488411. 
  13. ^ Li, Z; Su, Y; Wang, X; Yan, H; Sun, M; Shu, Z (decembrie 2017). „Hepatic portal venous gas associated with colon cancer: A case report and literature review”. Medicine. 96 (50): e9352. doi:10.1097/MD.0000000000009352. PMC 5815821  . PMID 29390409. 

Imagini suplimentare

modificare
  •  
    Embrionul uman cu inima și peretele corpului anterior îndepărtat pentru a arăta venosul sinusal și afluenții săi.
  •  
    Secțiune peste trada portală de porci.
  •  
    Secțiunea longitudinală a unei vene și canal portale mici.
  •  
    Vena portalului hepatic.Tehnica de plastificare.
  •  
    Vena portală hepatică. Cavitatea abdominală.Disecția dispeceră.
  •  
    Venă portal hepatică.suprafata vizibilă a ficatului.

Legături externe

modificare
  • Anatomy photo:38:12-0109 at the SUNY Downstate Medical Center - "Stomach, Spleen and Liver: The Visceral Surface of the Liver"
  • Anatomy image:7959 at the SUNY Downstate Medical Center
  • Anatomy image:8565 at the SUNY Downstate Medical Center
  • Anatomy image:8697 at the SUNY Downstate Medical Center
  • Cross section image: pembody/body8a—Plastination Laboratory at the Medical University of Vienna
  • figures/chapter_30/30-2.HTM: Basic Human Anatomy at Dartmouth Medical School
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Venă_portă&oldid=16098712