Veniamin Aleksandrovici Kaverin
Вениами́н Алекса́ндрович Каве́рин
Date personale
Nume la naștereVeniamin Abelevici Zilber Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Pskov, Imperiul Rus[5][2] Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani)[6][7][8][9] Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Vagankovo[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriLeah Zilber[*][[Leah Zilber (wife of Yuri Tynyanov)|​]]
Lev Aleksandrovici Zilber[*][[Lev Aleksandrovici Zilber (Soviet immunologist and virologist)|​]]
Aleksandr Aleksandrovici Zilber[*][[Aleksandr Aleksandrovici Zilber (Soviet composer, brother of writer Veniamin Kaverin (1899-1970))|​]]  Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
romancier[*]
scenarist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[10][11][4] Modificați la Wikidata
PseudonimВениамин Каверин  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea de Stat din Sankt Petersburg
Activitatea literară
Limbilimba rusă  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarSerapionî bratia
Specie literarăpoveste[*], povestire, roman, basm, eseu, jurnalism de opinie[*]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Stalin
Ordinul Lenin
Ordinul Războiului Patriotic clasa a II-a[*]
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Ordinul Prietenia Popoarelor[*]
Ordinul Steaua Roșie
medal «Za oboronu Sovetskogo Zapolearia»[*][[medal «Za oboronu Sovetskogo Zapolearia» (military decoration of the Soviet Union)|​]]
Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*]  Modificați la Wikidata

Veniamin Aleksandrovici Kaverin (în rusă Вениами́н Алекса́ндрович Каве́рин), născut Zilber (Зи́льбер; n. , Pskov, Imperiul Rus – d. , Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un scriitor sovietic care a făcut parte din grupul de scriitori numit „Fraternitatea Serapion” (Serapionî bratia, Серапионовы братья) inițiat de Evgheni Zamiatin.[12] Această grupare a manifestat un deosebit interes pentru intriga narativă. Kaverin a scris romane de aventură și realiste, de fină observație psihologică și socială, remarcabile prin rafinamentul construcției.

Veniamin Kaverin este autorul romanului Doi căpitani, publicat între anii 1938 - 1944, roman pentru care în 1946 a primit Premiul Stalin. Romanul a avut un succes deosebit atât în Uniunea Sovietică, fiind publicat în aproximativ 42 de ediții în 25 de ani, cât și în străinătate, fiind tradus în numeroase țări, deviza eroului principal devenind celebră: „Să lupți și să cauți, să găsești și să nu te lași doborât!”. În ciuda prolificității sale, Kaverin a fost unul dintre puținii scriitori sovietici ai epocii care nu a menționat niciodată numele lui Stalin în scrierile sale.[13]

Succesul romanului a determinat ecranizarea sa (în 1955 și 1976) precum și transpunerea sa, de către Gheorghi Vasiliev, în music-hall-ul intitulat Nord-Ost (Nord-Est), foarte popular în Rusia. Criza ostatecilor de la teatrul Dubrovka din Moscova din 23 octombrie 2002, declanșată de acțiunea unui grup de teroriști ceceni, a demarat în timpul celei de-a 323-a reprezentații a acestui spectacol.[14][15]

Un asteroid, 2458 Veniakaverin, descoperit pe 11 septembrie 1977 de către astronomul sovietic Nikolai Stepanovici Cernîh, a fost numit astfel în onoarea sa.[16]

Scrieri modificare

  • 1923: Maeștri și discipoli ("Мастера и подмастерья")
  • 1931: Artistul necunoscut ("Художник неизвестен")
  • 1934: Împlinirea dorințelor ("Исполнение желаний")
  • 1938/1944: Doi căpitani ("Два капитана")
  • 1949/1956: Carte deschisă ("Открытая книга").

Traduceri în limba română modificare

  • Veniamin Kaverin - Doi căpitani, traducere de Marcel Gafton și Lidia Zamfirescu, Editura Tineretului, Colecția Cutezătorii, București, 1956, 1959, 1960, 1961
  • Veniamin Kaverin - Prieten necunoscut, Editura pentru Literatură Universală, Colecția Meridiane, București, 1963
  • Veniamin Kaverin - Scandalagiul, Colecția Meridiane, Editura Univers, București, 1968
  • Veniamin Kaverin - În fața oglinzii, Editura Eminescu, Colecția Romanul de dragoste, București, 1972
  • Veniamin Kaverin - La oglindă, Colecția Meridiane, Editura Univers, București, 1973

Note modificare

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c Kratkaia literaturnaia iențiklopedia 
  3. ^ a b Literatorî Sankt-Peterburga. HH vek 
  4. ^ a b c ProDetLit 
  5. ^ Каверин Вениамин Александрович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  6. ^ a b Вениамин Каверин, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  7. ^ a b Venjamin Aleksandrovič Kaverin, Opća i nacionalna enciklopedija 
  8. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  9. ^ a b Russkaia literatura XX veka. Tom 2, 2005[*][[Russkaia literatura XX veka. Tom 2, 2005 |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  12. ^ Maxim Shrayer, „Veniamin Kaverin” în An Anthology of Jewish-Russian Literature: Two Centuries of Dual Identity in Prose and Poetry pe Google Books, Volumul 1, Editor M.E. Sharpe, 2007, ISBN 0-7656-0521-X, pp. 268-269
  13. ^ Vladimir Shlapentokh, Soviet intellectuals and political power: the post-Stalin era pe Google Books, Editor I.B. Tauris & Co., Londra, 1990, ISBN 1-85043-284-8, p. 56
  14. ^ Peter Baker, Susan Glasser, Kremlin Rising: Vladimir Putin's Russia and the End of Revolution pe Google Books, Simon and Schuster, New York, 2005, ISBN 0-7432-8179-9, pp. 157-159
  15. ^ Anna Geifman, Death orders: the vanguard of modern terrorism in revolutionary Russia pe Google Books, ABC-CLIO, LLC, Santa Barbara, SUA, 2010, p. 158
  16. ^ Schmadel, Lutz D. (). Dictionary of Minor Planet Names (ed. 4th). New York: Springer Verlag. p. 200. ISBN 3-540-66292-8. 

Bibliografie modificare