Veronica Porumbacu
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Eticheta a fost introdusă în octombrie 2013 |
Veronica Porumbacu | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Veronica Schwefelberg |
Născută | București, România |
Decedată | (55 de ani) București, România |
Cauza decesului | moarte accidentală[*] (cutremurul din 1977) |
Căsătorită cu | Mihail Petroveanu |
Cetățenie | România |
Ocupație | scriitoare scriitoare de literatură pentru copii[*] traducătoare poet |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Studii | Universitatea din București |
Specie literară | Proletcult[1] |
Modifică date / text |
Veronica Porumbacu (născută Schwefelberg, n. , București, România – d. , București, România) a fost o poetă, prozatoare, memorialistă, autoare de literatură pentru copii și traducătoare română.
În poeziile sale din epoca proletcultistă (anii '50), Veronica Porumbacu cântă eroii naționali ai clasei muncitoare. Veronica Porumbacu a fost membru în Partidul Comunist Român din 1945.[2]
Biografie
modificare- 24 octombrie 1921: se naște la București pe numele adevărat Veronica Schwefelberg (Porumbacu este pseudonimul sub care va publica). Tatăl său, Arnold Schwefelberg, a fost un cunoscut activist al comunității evreiești de la București.[3]
- 1932 - 1940: urmează studiile secundare la liceul Domnița Ileana din București
- 1943 - 1944: urmează cursurile Colegiului pentru Studenții Evrei
- 1946: își ia licența în filozofie
- apare la București săptămânalul Contemporanul, Veronica Porumbacu numărându-se printre colaboratori
- 1949: angajată ca redactor la Radio
- 1949 - 1954: redactor șef adjunct la Viața românească
- 1954 - 1956: redactor la Gazeta literară
- 1956 - 1963: deține funcția de șef de secție la Uniunea Scriitorilor
Deces
modificareA fost căsătorită cu criticul literar Mihail Petroveanu.[4] Cuplul a murit în timpul cutremurului din 1977 în apartamentul lor de pe strada Colonadelor, în vizită la ei aflându-se A. E. Baconsky cu soția sa, Clara, precum și Mihai Gafița cu soția sa, toți decedând în urma prăbușirii blocului Continental, in care se aflau[5]
Opera
modificare- 1946: apare la București săptămânalul Contemporanul. Veronica Porumbacu se numără printre colaboratori.
- 1947:
- debutează cu placheta de versuri Visele Babei Dochia care conține ciclurile:
- Umbra Negoiului
- Umbra orașului
- Umbra omului
- Ilustrații
Sunt evocate momente din lupta pentru drepturile omului a comuniștilor (care în acea vreme erau în plină ascensiune), reminiscențe peisagistice, neliniști erotice, adesea în maniera versului popular.
- debutează și ca prozatoare, cu volumul de schițe La capătul lui 38. Este evocată lumea periferiei bucureștene.
- iunie 1948: reapare în București revista Viața românească. Printre colaboratori: Veronica Porumbacu.
- august 1949: apare la Timișoara revista literară Scrisul bănățean la care colaborează.
- 1950: Anii aceștia
- 1951:
- publică volumul de versuri Mărturii. Versuri militant-proletcultiste, de evocare a trecutului de suferință al poporului
- acestui volum de versuri i se decernează Premiul de Stat pentru poezie, clasa II
- Prietenii mei
- Ilie Pintilie
- Același stil militant, cu evocarea luptei pentru afirmare a mișcării socialiste.
- 1954: Fata apelor
- 1955: Generația mea
- 1957: Lirice, "antologie de autor"
- 1959: Întreg și parte
- 1960: Pagini din Coreea
- 1960: Din lumea noastră
- 1960: Din lirica feminină
- 1961: Diminețile simple
- 1962: Poezii
- 1963: Memoria cuvintelor
- 1966: Întoarcerea din Cythera
- 1967: Histriana
- 1968: Porțile
- 1969: Drumuri și zile
- 1970: Mineralia
- 1971: Ferestre deschise
- 1974: Cercul și Anamaria
- 1974: Legende la niște portrete
- 1976: Voce și val
- 1977: Versuri
Note
modificare- ^ http://www.romlit.ro/literatura_oportunist_ii Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Dosare-de-Partid-ale-Membrilor-de-Partid-cu-Stagiul-din-Ilegalitate-care-au-Incetat-din-Viata.-Inv.-3245.pdf
- ^ YIVO | Porumbacu, Veronica, yivoencyclopedia.org
- ^ Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II, p. 355. Pitești: Editura Paralela 45, 2004. ISBN: 973-697-758-7
- ^ Ciprian Plăiașu, "Cutremurul care a schimbat fața Capitalei" Arhivat în , la Wayback Machine., in Historia, 11 mai 2010