Victor Anestin

Date personale
Victor Anestin

Născut	17 septembrie 1875^[1] Bacău, România
Decedat	5 noiembrie 1918 (43 de ani)^[1] București, România
Cetățenie	România
Ocupație	astronom jurnalist scriitor scriitor de literatură științifico-fantastică[*]
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Victor Anestin (n. 30 septembrie 1875 la Bacău – d. 5 noiembrie 1918 la București) a fost un ziarist român, scriitor de literatură științifico-fantastică, astronom amator și popularizator al științei.^[2]

Biografie

Revista Orion, prima pagină, Nr 1/1907

A popularizat în România probleme științifice, îndeosebi cele de astronomie, pe care le-a publicat în revista „Orion”, fondată de el în anul 1907. A întemeiat de asemenea „Societatea astronomică română”, în 1908. Împreună cu Gheorghe Țițeica, a înființat, în 1913, societatea „Prietenii Științei”.

Viața de familie:

Căsătorit cu Elena Anestin, împreună cu care are 3 fiice: Lilica, Victorina (Torina) și Florica.

Moare în 5 noiembrie 1918 ca urmare a unei pneumonii care s-a agravat în timp.

Inițiative

În 1908 înființează Societatea Astronomică Română Camille Flammarion.
În 1912, împreună cu chimistul Constantin I. Istrati, pune bazele Universității Populare din București.
În 1914 devine membru fondator, alături de Gheorghe Țițeica și de Ștefan Hepites, al Societății Prietenii Științei.

Activitate literară

Scrie numeroase articole, pe care le publică în ziarele vremii, și peste 100 de broșuri, dintre care cele mai reprezentative sunt: Cucerirea aerului (1909), Planeta Marte (1910), Eclipsele (1912), Romanul cerului (1912), Viața și invențiile lui Edison (1916, Știința pentru toți, Editura Tipografiei Gutenberg-Câmpina M.S. Gheorghiu).
Publică, în calitate de editor, în perioada 1907-1912, prima revistă de astronomie din România, Orion.
În 1918 scoate ziarul Știinta tuturor.
În perioada 1912 - 1916, conduce Ziarul călătoriilor și științelor populare.

Debut

Debutează în presă în 1892, în revista Curierul Olteniei, în care publică o traducere a unui articol scris de Camille Flammarion.

Debut editorial

Debutul în volum are loc în anul 1899 cu romanul SF În anul 4000 sau O călătorie la Venus.

Opera principală

În anul 4000 sau O călătorie la Venus (1899) (roman științifico-fantastic)
Camille Flammarion (1901)
Haralamb Lecca, autor dramatic. Studiu critic (1901)
Cucerirea aerului (1909)
Stelele. Notiuni populare de astronomie (1909)
Astronomie populară (traducere din limba engleză după H. Macpherson, 1909)
Vine cometa Halley (1909)
Ce sunt cometele (1910)
Planeta Marte este ea locuită? (1910)
Giordano Bruno. Viața și opera lui (1911)
Newton și Atracțiunea universală (1911)
In lumea spiritelor (1911)
Observațiuni astronomice. Planeta Venus în 1911 (1911)
Venus diurna (1911)
Eclipsele sau Întunecimile de Soare și de Lună (1912)
Romanul cerului - astronomie pentru toti (1912)
Studii astronomice - rasaritul si apusul astrelor (1913)
Cum să înveți stelele - Cu 28 de hărți cerești în text, Casa Școalelor, București, 1913
Cum să înveți stelele - Cu 28 de hărți cerești în text, Casa Școalelor, (Ediția a II-a, 1922 / 1923), București
Cum să înveți stelele - Cu 27 de hărți cerești în text, Ediția a III-a comentată, revizuită și adăugită de Mircea Pteancu și Dan-George Uza, Editura Astromix, Cluj-Napoca 2021, 252 de pagini, ISBN 978-606-95123-1-9
O tragedie cerească, Poveste astronomică (1914) (roman științifico-fantastic)^[3]
Eclipsele de soare (191
Știința și Morala (1915)
Viața și invețiunile lui Edison (1915)
Căpitanul Scott la Polul Sud (1915)
Ce trebue să citim (1915)
Viata și opera lui William Herschel (1915)
Femeile învățate (1915)
Visele. După Flammarion (1916)
Puterea științei, sau Cum a fost omorât Răsboiul European, Poveste fantastică (1916) (roman științifico-fantastic)
Povestea stiintei (1916)
Eroii științei (1916)
Cutremurele de Pămînt (1916)
Minunile naturei. Razele x și radiul, după Ch. Gibson și Ramsay (1916)
Povestea vulcanilor după St. Meunier, Flammarion și Guillemin (1916)
Povești astronomice (1916)
Se va stinge soarele? Soarele după astronomia modernă (1916)
Amintiri din teatru (1918)
Viata anecdotica a invatatilor ilustri
Viata si opera celebrilor exploratori (1922)
Calatorii extraordinare (1922)
Cum sa inveti stelele (1922)
Stelele (1930)
Savanti si inventatori care au schimbat cursul lumii (2010)
O tragedie cereasca. Puterea stiintei (2010)

Traduceri, prefețe, editări de texte

ARRHENIUS, S. *Evoluția lumilor. Trad, de ~. București, [1914?].
FLAMMARION, C. Cataclismul din Martinica. Trad, de ~. București, 1910.
FLAMMARION, C. Ce e viața? Trad, de ~. București, [1907].
FLAMMARION, C. Fenomenele spiritismului. Trad, de ~. București, [1907] ; [1915].
FLAMMARION, C. Ce e cerul? Trad, de ~. București, 1908
GIBSON, CH. Povestea unui electron. Trad, de ~. București, [1914].
În lumea fantomelor. Experiențele lui Sir Crookes. [Strânse și comentate de ~]. Câmpina, 1916. (Bibl. Știința pentru toți, nr. 11)
LE BON, G. Nașterea și moartea materiei. Trad, de ~. București, [1912].
LINDENBERG, P. Carol I. Trad, de ~ București. 1915.
MAUCAULAY, Lord. Frederic cel Mare. Trad. de~. București, [1918].
MACPHERSON, H. Astronomie populară. Trad, de ~. București, 1909.
MESSERSCHMIDT. Fizica astrelor. Trad, de ~. București, [1914?].
POINCARE, H. Mecanica cea nouă. Trad, de ~. București, 1914.
POOR, Ch. L. Sistemul solar. Vol. I-II. Trad, de ~. București, 1911.
SHAKESPEARE. Hamlet. Trad, de ~. București. 1908.
SHAKESPEARE. Macbeth. Trad, de ~. București, 1909.
SHAKESPEARE. Othello. Trad. de~. București, [1908].
SHAKESPEARE. Regele Lear. Trad, de ~ București, 1909.
TSCHUDI, C. Tinerețea Măriei Antoaneta. Trad, de ~. Vol. I-II. București, 1910; 1916.
ȚIMIRAȘ, N. Lucruri văzute. Pref. de ~. București, 1909.
Viața și obiceiurile animalelor. Pref. de ~. Câmpina, 1916. (Bibl. Știința pentru toți, nr. 2)

In memoriam

L. Florin - Victor Anestin, biografia unui caracter (1921)
Observatorul astronomic din Bacău este denumit Victor Anestin, în onoarea astronomului [1].
Cu prilejul sesiunii comemorative din anul 1968, închinată Societății Astronomice Române și inițiatorilor ei, a fost dezvelită o placă comemorativă pentru amiralul Vasile Urseanu și astronomul Victor Anestin.

Bibliografie

Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964;
Florin Manolescu în Almanahul Anticipația, 1988, pag. 291‐292;
Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, 2011, ISBN 978-606-600-246-2.

Note

^ ^a ^b Victor Anestin, Internet Speculative Fiction Database, accesat în 9 octombrie 2017
^ Județeană, Biblioteca (16 septembrie 2020), VICTOR ANESTIN - Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău, Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău
^ O tragedie cerească Arhivat în 15 ianuarie 2011, la Wayback Machine. și Puterea științei Arhivat în 15 ianuarie 2011, la Wayback Machine. (2010) - opera completă a lui Victor Anestin, Editura Eagle

Legături externe

Wikisursă

La Wikisursă există texte originale legate de Victor Anestin

Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" al Municipiului București - Biblioteca Arhivat în 13 ianuarie 2021, la Wayback Machine.
Flavius Paraschiv, Victor Anestin și S.F-ul românesc, în volumul Provocări trecute și prezente în evoluția limbii, literaturii și culturii române, coord. Ofelia Ichim, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2022

[747447fb0e7cbc0ac23647af82fb07ed-1] Victor Anestin, Internet Speculative Fiction Database, accesat în 9 octombrie 2017

[2] Județeană, Biblioteca (16 septembrie 2020), VICTOR ANESTIN - Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău, Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău

[3] O tragedie cerească Arhivat în 15 ianuarie 2011, la Wayback Machine. și Puterea științei Arhivat în 15 ianuarie 2011, la Wayback Machine. (2010) - opera completă a lui Victor Anestin, Editura Eagle

[1]

[2]

[3]