Victor Papacostea
Date personale
Născut21 ianuarie 1900
comuna Viziru, județul Brăila, Regatul României
Decedat (62 de ani)
București, Republica Populară Română
PărințiGușu și Teofana
Naționalitate România
Ocupațieistoric
Limbi vorbitelimba română[1][1]
limba franceză[1][1]
limba germană[1][1]
limba engleză[1][1] Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieFacultatea de Litere și Filosofie a Universității din București
Partid politicPartidul Național Liberal

Victor Papacostea (n. 21 ianuarie 1900, Comuna Viziru, Brăila – d. 20 iunie 1962, București) a fost un istoric român de origine aromână oreocupat de studii balcanice.

A fost profesor la Universitatea din București, unde s-a înființat pentru el catedra de Istoria popoarelor balcanice, cu anexă o școală de limbi balcanice, fondator al Institutului de Studii Balcanice din București, editor al revistei Balcanica. În anul 1947 s-a desființat catedra, iar revista și-a încheiat apariția.

A fost fruntaș PNL și fost subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale în guvernele Sănătescu și Rădescu, ministrul Educației Naționale fiind Ștefan Voitec. Din această cauză a fost arestat în perioada 5.05.1950 - 17.07.1955, deținut la Sighetul Marmației fără a fi condamnat de vreo instanță de judecată. După doi ani, în cadrul unei noi campanii naționale de arestări, din 24.12.1957 este arestat și eliberat la 29.05.1958, la fel fără a i se găsi vreo vină, negăsindu-se elemente constitutive ale vreunei infracțiuni. În cei patru ani în care a mai trăit a fost consultat în vederea creării unui institut pentru studii sud-est europene, dar la 20.06.1961 a fost victima unui atac cerebral și infarct.[2]

El a fost fratele scriitorului Cezar Papacostea[3], al juristului Petre Papacostea, al politologului Alexandru Papacostea[4] , unchiul istoricului Șerban Papacostea și tatăl profesoarei și istoricului Corneliei Papacostea-Danielopolu.

In anul 2016 un bust al său în bronz a fost dezvelit la Institutul de studii sud-est europene, autor fiind Aurel Gheorghe Ardeleanu[5].

  • „Viețile sultanilor", scriere inedită a lui Dionisie Fotino, București, 1935;
  • Povestea unei cărți. „Protopiria" lui Cavallioti, în Omagiu lui Constantin Kirițescu, București, 1937;
  • Un observator prusian în Țările Române acum un veac: Johann Ferdinand Neigebaur, București, 1942;
  • Civilizație românească și civilizație balcanică, ediție îngrijită de Cornelia Papacostea-Danielopolu, introducere de Nicolae-ȘerbanTanașoca, București, 1983;
  • Tradiții românești de istorie și cultură, ediție îngrijită de Cornelia Papacostea-Danielopolu, București, 1996.

Referințe

modificare
  1. ^ a b c d e f g h Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Cornelia Papacostea/Danielopolu. „Victor Papacostea ; destinul unui om de cultură, frânt de regimul comunist”.  Parametru necunoscut |periodic= ignorat (ajutor)
  3. ^ „125 de ani de la nașterea lui Cezar Papacostea”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ http://www.edusoft.ro/rol/Alexandru%20Papacostea.php
  5. ^ „Lucrurile adevărate şi esenţiale se realizează în timp” Verificați valoarea |url= (ajutor). ziarultimisoara. Accesat în 6 septembrie 2022.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)[nefuncțională]

Bibliografie

modificare
  • ro Cornelia Papacostea-Danielopolu, [Biografie VICTOR PAPACOSTEA], în Victor Papacostea, Tradiții românești de istorie și cultură, ediție îngrijită de C. Papacostea-Danielopolu, Editura Eminescu, București, 1996, p. 314.]

Legaturi externe

modificare