Victor Papacostea
| Victor Papacostea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 21 ianuarie 1900 comuna Viziru, județul Brăila, Regatul României |
| Decedat | (62 de ani) București, Republica Populară Română |
| Părinți | Gușu și Teofana |
| Naționalitate |  România |
| Ocupație | istoric |
| Activitate | |
| Educație | Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București |
| Partid politic | Partidul Național Liberal |
Modifică date / text  | |
Victor Papacostea (n. 21 ianuarie 1900, Comuna Viziru, Brăila – d. 20 iunie 1962, București) a fost un istoric român de origine aromână, fondator al Institutului de Studii Balcanice din București, fruntaș PNL și fost subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale în guvernele Sănătescu și Rădescu. În perioada 1950 - 1955 și 1957 - 1958 a fost internat ca deținut politic la penitenciarul Sighet. El a fost fratele scriitorului Cezar Papacostea[1], al juristului Petre Papacostea, al politologului Alexandru Papacostea[2] și unchiul istoricului Șerban Papacostea.
OperaModificare
- „Viețile sultanilor", scriere inedită a lui Dionisie Fotino, București, 1935;
- Povestea unei cărți. „Protopiria" lui Cavallioti, în Omagiu lui Constantin Kirițescu, București, 1937;
- Un observator prusian în Țările Române acum un veac: Johann Ferdinand Neigebaur, București, 1942;
- Civilizație românească și civilizație balcanică, ediție îngrijită de Cornelia Papacostea-Danielopolu, introducere de Nicolae-ȘerbanTanașoca, București, 1983;
- Tradiții românești de istorie și cultură, ediție îngrijită de Cornelia Papacostea-Danielopolu, București, 1996.
ReferințeModificare
BibliografieModificare
- ro Cornelia Papacostea-Danielopolu, [Biografie VICTOR PAPACOSTEA], în Victor Papacostea, Tradiții românești de istorie și cultură, ediție îngrijită de C. Papacostea-Danielopolu, Editura Eminescu, București, 1996, p. 314.]